Represiunea Beijingului față de propriile companii private. De ce vrea China să controleze totul, dar să păstreze aparențele libertății

Data actualizării: Data publicării:
Guvernul chinez în frunte cu liderul suprem al Republicii Populare Chineze, Xi Jinping, proiectat pe un ecran uriaș în timpul ceremoniei de aniversare a 100 de ani de la înființarea Partidului Comunist din China la 28 iunie 2021.
Guvernul chinez în frunte cu liderul suprem al Republicii Populare Chineze, Xi Jinping, proiectat pe un ecran uriaș în timpul ceremoniei de aniversare a 100 de ani de la înființarea Partidului Comunist din China. Sursă foto: Getty Images

În China, regimul de la Beijing a demarat o amplă represiune asupra întreprinderilor private, care a afectat companiile chineze importante ce cumulează în total o valoare de piață de peste 1,2 trilioane de dolari. Măsurile regimului condus de Xi Jinping au alimentat temerile privind viitorul inovației în a doua cea mai mare economie din lume. Cu toate acestea, scopul final al efortului agresiv al Beijingului de a controla companiile private nu este acela de a crea haos, ci oficialii chinezi vor să le transmită companiilor chineze care performează mesajul conform căruia este în regulă să exploatezi piețele de capital, dar numai atâta timp cât procesul se derulează cu acordul, în condițiile și sub supravegherea Partidului Comunist Chinez, arată o analiză CNN

Deși vânzările au crescut în ultimele luni, autoritățile chineze au început să suprime companiile prin amenzi și interzicerea aplicațiilor în magazinele online. De asemenea, regimul de la Beijing a început să le ceară anumitor companii să își revizuiască complet afacerile și schema de lucru.

Numai în ultima săptămână s-au pierdut câteva sute de miliarde de dolari în valoare de piață, după ce autoritățile de reglementare chineze au anunțat că vor opera schimbări în sectorul educației și cel al livrărilor de alimente.

În opinia Beijingului, eforturile de a îngrădi capacitatea de desfășurare a întreprinderilor private sunt menite să protejeze economia și cetățenii țării de instabilitate. Totodată, acestea sunt destinate să amelioreze pe termen lung îngrijorările privind munca excesivă, confidențialitatea datelor și inegalitatea în educație.

„Represiunea Beijingului în raport cu afacerile private din China ține de control, a declarat Alex Capri, cercetător în cadrul Fundației Hinrich, o organizație filantropică independentă din Asia, axată pe promovarea comerțului global durabil prin cercetare și educație. Acesta a declarat pentru CNN că „principala prioritate este prevenirea comportamentului independent între companiile private, care ar putea genera activități care să nu se supună controlului statului și să fie potențial nonconformiste, ceea ce ar submina modelul de lucru al Beijingului, care este centrat pe control total al statului”.

Reformele Beijingului au zguduit China corporativă

Guvernul chinez s-a concentrat mai întâi pe sectorul tehnologiei, acolo unde a atras într-un timp foarte scurt un IPO (o ofertă inițială de acțiuni a unei societăți ce urmează să fie cotată la bursă) în luna noiembrie a anului trecut pentru Anti Group, o companie afiliată a grupului chinez Alibaba. Compania, cunoscută mai ales pentru aplicația sa de plată Alipay, a primit ulterior ordinul de a-și restructura operațiunile și de a deveni un holding financiar.

Nici o parte a industriei de tehnologice nu a fost scutită de control. Compania Alibaba a fost lovită de o amendă record deaproximativ 2,8 miliarde de dolari, după ce autoritățile de reglementare au acuzat compania de comerț electronic că a impus monopol pe piață. La rândul lor, alte companii, inclusiv gigantul social media și al jocurilor pe calculator, Tencent, dar și platforma de comerț electronic Pinduoduo, au intrat în vizorul autorităților care investighează presupusele comportamente anticoncurențiale. Totodată, companiei Didi Chuxing Technology, gigantul chinez de închiriat vehicule cu sediul în Beijing, cu peste 550 de milioane de utilizatori și zeci de milioane de șoferi, i-a fost interzis accesul în magazinele de aplicații chineze la începutul lunii trecute după ce compania a reușit să pătrundă și pe piața din SUA.

Citește și: Noua politică a lui Xi Jinping: De la diplomația „Lupului Războinic” la promovarea imaginii unei „Chine credibile și iubitoare”

Autoritățile de reglementare chineze au în vedere sancționarea companiilor și din alte industrii. Mai exact, alte companii chineze listate la bursa din SUA au intrat în vizorul autorităților, care acum le cercetează în legătură cu probleme de securitate a datelor. Pe 24 iulie, China a interzis companiilor de educație și meditații private să mai obțină profit sau să obțină finanțare de pe piețele bursiere, noile reguli drastice forțând aproape sigur multe companii importante să își regândească întregul model de afaceri.

Represiunea este „fără precedent în ceea ce privește durata, intensitatea, domeniile vizate și viteza în care se pun în practică noile anunțuri politice ale Beijingului”, au transmis analiștii de la Goldman Sachs, una dintre cele mai mari companii de holding bancar din lume, într-un raport de cercetare publicat săptămâna trecută, în care au mai numit strategia Chinei drept o „reechilibrare a socialismului și a piețelor de capital”.

„Autoritățile chineze acordă prioritate bunăstării sociale și redistribuirii bogăției pe piețele de capital în domeniile considerate necesități sociale și bunuri publice”, au adăugat experții Goldman Sachs. 

China Prepares For Celebrations Of The 100th Anniversary Of The Communist Party
Discursul președintele chinez Xi Jinping, care le vorbește cetățenilor în timpul ceremoniei aniversării centenarului Partidului Comunist Chinez, este proiectat pe un ecran uriaș în centrul orașului Beijing. Sursă foto: Getty Images

Represiunea guvernului și răspunsul unei părți a societății

Noile măsuri de reglementare impuse de autoritățile chineze împotriva Didi Chuxing Technology și a altor companii de internet, de exemplu, s-a concentrat pe acuzațiile potrivit cărora acele firme au manipulat greșit datele sensibile despre utilizatorii lor din China, prezentând riscuri pentru confidențialitatea personală și securitatea cibernetică națională. A existat, de asemenea, un protest public în țară împotriva încălcărilor pe scară largă a datelor cu caracter personal, a abuzului de informații personale și a supravegherii corporative.

Inegalitățile din sectorul educațional și al învățării private au stimulat, de asemenea, o mulțime de reforme. La sfârșitul lunii iulie, guvernul chinez a anunțat o serie de restricții asupra sectorului meditațiilor și îndrumării, susținând că industria a fost deturnată de fluxul de capital și că asta a condus la o „deformare a însăși naturii educației”.

Citește și: China: Toţi pentru unul, unul peste toţi. Chinezii, de la mic la mare, obligaţi să gândească la fel ca preşedintele Xi Jinping

Sistemul educațional al Chinei este puternic competitiv și axat pe examene, ceea ce duce la îngrijorări cu privire la oboseala studenților și capacitatea lor de a performa. Astfel, s-au intensificat meditațiile private, deoarece familiile din clasa de mijloc din mediul urban au încercat să le pună la dispoziție copiilor lor o pregătire corespunzătoare și intensă, care să-i pregătească pentru examene. Cu toate acestea, aceste resurse sunt costisitoare.

Accentul pus de guvern pe inegalitate este o „alegere inteligentă”, având în vedere îngrijorările legate de diferențele de venit și educație, a declarat Sonja Opper, profesor la Universitatea Bocconi din Italia, care studiază economia Chinei și sectorul privat.

China este, de asemenea, din ce în ce mai îngrijorată de rata șomajului, în special de bunăstarea tinerilor săi muncitori, dintre care un număr tot mai mare dintre aceștia se plâng de o cultură zdrobitoare a muncii excesive. 

Astfel, a apărut mișcarea „lying flat”, cunoscută ca „tang ping” în chineză, care a devenit extrem de populară în rândul tinerilor din China. Prin aceasta, tinerii, dar mai ales cei din Generația Y, denumită și mileniali, au început să respingă presiunile sociale în ceea ce privește suprasolicitarea prin muncă, căsătoria forțată, obligația de a face copii sau cea privind cumpăra unei proprietăți. 

De asemenea, companiile chineze de tehnologie au fost învinuite pentru că i-a forțat pe tineri să lucreze ore în plus și să adere la „cultura muncii excesive”. Sistemul denumit "996", care se referă la practica de a lucra între orele 09:00 și 21:00 timp de șase zile pe săptămână a provocat o furie tot mai răspândită în rândul tinerilor lucrători din mediul urban, având în vedere că această practică este întâlnită frecvent în rândul marilor companii de tehnologie și a startup-urilor.

Filosofia „lying flat” a început să provoace îngrijorări pentru Partidul Comunist Chinez, iar formularea „tangping” a fost în mare parte cenzurată pe rețelele sociale chineze în ultimele luni, iar mass-media de stat au criticat mișcarea.

„Contribuția creativă a tinerilor este indispensabilă pentru ca țara noastră să realizeze o dezvoltare de înaltă calitate”, a scris cotidianul de stat Guangming Daily într-un editorial publicat în luna mai. În același timp, instituția de presă fidelă autorităților chineze a precizat că mișcarea „lying flat” este problematică pentru societatea chineză, mai ales într-un moment în care China se confruntă cu o lipsă a forței de muncă, care ar putea afecta obiectivele sale economice pe termen lung.

china persoane
Generația Y, denumită și cea a milenialilor, reprezintă majoritatea cetățenilor care fac parte din mișcarea chineză „tang ping”, care contestă suprasolicitarea personală prin muncă și care nu oferă mari recompense. Sursă foto: Getty Images

Riscurile acțiunilor agresive ale regimului de la Beijing

Noile măsuri ale Beijingului prezintă un risc ridicat, deoarece, pe lângă valoarea de piață de circa 1,2 trilioane de dolari despre care Goldman Sachs spun că a fost pierdută în urma represiunilor, analiștii subliniază îngrijorarea privind faptul că represiunea regimului comunist ar putea ucide spiritul antreprenorial al Chinei, un element definitoriu al liberalizării economice și a dezvoltării rapide a țării.

„Sporirea reglementărilor poate aduce unele beneficii lumii corporative chineze, pentru că unele sectoare de activitate sunt deficitare în ceea ce privește reglementarea activității de lucru”, a declarat Steve Tsang, directorul Institutului SOAS China de la Universitatea SOAS din Londra. Acesta a mai spus și că „creșterea controlului statului în ceea ce privește afacerile private majore reprezintă un semnal pentru antreprenorii privați potrivit căruia aceștia trebuie de acum înainte să-și urmărească pașii cu mai multă atenție și să-și alinieze afacerile în raport cu orientările Partidului Comunist Chinez și conducerii acestuia". 

La rândul său, profesoara Sonja Opper, de la Universitatea Bocconi, a spus că decizia Beijingului de a viza anumite companii private poate să nu fie „cel mai eficient răspuns politic”. De altfel, aceasta a sugerat că impozitarea progresivă și sprijinul educațional pentru cei săraci ar putea combate cu succes inegalitățile.

„Este posibil ca guvernul Chinei să simtă că pot fi introduse politici mai restrictive, acum că țara s-a apropiat de frontiera tehnologică", a punctat Sonja Opper, subliniind, însă, că „este foarte puțin probabil ca spiritul antreprenorial, promovat cu succes de predecesorii președintelui Xi Jinping, să supraviețuiască sub un regim de reglementare extrem de restrictiv.”

Din perspectiva lui Steve Tsang, inegalitatea economică ar putea afecta legitimitatea Partidului Comunist Chinez dacă ar fi lăsată necontrolată. „Cred că ceea ce încearcă Xi Jinping nu este să combată afacerile private, ci să consolideze reglementările și controlul partidului asupra companiilor private, astfel încât toate acestea să servească oamenii și să urmeze întru totul conducerea partidului", a adăugat Tsang.

Citește și: Analiză. Cum a devenit Xi Jinping principala amenințare pentru Partidul Comunist Chinez

Editor : Marco Badea

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri