Curtea Supremă a Regatului Unit a decis, miercuri, într-un verdict, că guvernul local scoțian nu are autoritatea de a organiza un nou referendum pentru independența țării fără o aprobare din partea Parlamentului britanic, o lovitură puternică pentru speranțele naționaliștilor scoțieni de a obține separația de Regat, relatează Reuters.
Prim-ministra scoțiană, Nicola Sturgeon, șefa Partidului Național Scoțian, formațiunea care militează pentru separarea Scoției de Regatul Unit, anunțase la începutul acestui an că intenționează să organizeze un referendum consultativ pentru independență în data de 19 octombrie 2023, dar că acesta va fi unul legal și recunoscut internațional.
Totuși, guvernul de la Londra nu vrea un astfel de referendum și a anunțat deja guvernul local de la Edinburgh că nu intenționează să permită un nou vot pe tema independenței. Un astfel de referendum se întâmplă o dată la fiecare generație, a fost, atunci, poziția guvernului britanic.
Sondajele arată că scoțienii rămân extrem de divizați în ce privește independența, jumătate dintre ei fiind pro-independență în timp ce cealaltă jumătate susțin starea de fapt actuală.
Guvernul scoțian ceruse Curții Supreme a Regatului să dea un verdict în privința posibilității organizării unui referendum fără acordul guvernului sau parlamentului de la Londra.
Verdictul Curții a fost luat cu unanimitate.
„Parlamentul scoțian nu are puterea de a stabili organizarea unui referendum pe tema independenței Scoției”, a spus Robert Reed, președintele Curții Supreme britanice.
Pe baza Actului pentru Scoția din 1998, care a creat parlamentul local al Scoției și a transferat puteri ale guvernului central de la Londra către cel de la Edinburgh, toate prerogativele care țin de Uniunea politică dintre Anglia și Scoția aparțin parlamentului britanic.
Guvernul scoțian nu renunță la obiectivul independenței
Deși decizia Curții îi va dezamăgi pe naționaliștii scoțieni, problema este departe de a fi rezolvată.
Partidul Național Scoțian (SNP), care a dominat politica scoțiană timp de pesteun deceniu, câștigând și o majoritate covârșitoare a mandatelor în parlament la alegerile din 2019, susține că un refuz al guvernului britanic de a permite un alt vot înseamnă că părerile scoțienilor sunt ignorate.
Sturgeon promisese deja că o înfrângere la Curtea Supremă va însemna că SNP își va focaliza întreaga platformă electorală la alegerile din 2024 pe independența Scoției. Sturgeon vrea să transforme alegerile din 2024 într-un „referendum de independență de facto”.
„O lege care nu permite Scoției să-și aleagă propriul viitor fără acord de la Westminster expune ca mit noțiunea că Regatul Unit reprezintă un parteneriat voluntar și argumentează în favoarea independenței.
Verdictul de astăzi, blochează o cale a Scoției pentru ca vocea ei în sprijinul independenței să fie auzită, dar într-o democrație, un vocea noastră nu poate fi și nu va fi redusă la tăcere”, a spus Sturgeon.
Scoția a devenit parte a Regatului Marii Britanii în 1707, după ce a intrat într-o uniune politică cu Anglia. Anterior, Scoția fusese într-o uniune personală cu Anglia, după ce regele Scoției, Iacob al VI-lea a moștenit tronul Angliei de la verișoara sa îndepărtată, Elisabeta I a Angliei, care a murit fără moștenitori.
În 1801, Regatul Marii Britanii a incorporat și Regatul Irlandei, formând Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei. Din 1922, comitatele din sudul Irlandei s-au separat și au devenit dominionul Irlandei (n. red. - mai târziu, Republica Irlanda), iar Regatul a luat forma de astăzi.
Editor : Adrian Dumitru
