Scurgere de documente la ONU. Statele fac presiuni pentru a schimba raportul științific privind clima
Cu mai puțin de două săptămâni rămase până la începutul conferinței pentru schimbări climatice de la Glasgow, cunoscută și sub numele de COP26, o scurgere uriașă de documente arată cum unele țări încearcă să schimbe multe dintre prevederile unui raport științific esențial al ONU cu privire la modul în care trebuie abordare și combătute schimbările climatice, notează BBC News.
Scurgerea de documente evidențiază faptul că Arabia Saudită, Japonia și Australia se numără printre țările care solicită ONU să reducă accelerarea trendului de renunțare la combustibilii fosili. Totodată, informațiile dezvăluite public sugerează că unele națiuni bogate pun sub semnul întrebării acordarea de ajutor financiar către statele mai sărace pentru ca acestea să treacă la tehnologii mai ecologice.
Summitul COP26 și lobby-ul din spatele declarațiilor publice
Lobby-ul făcut de state în ceea ce privește angajamentele climatice pune sub semnul întrebării eficiența reuniunii de la Glasgow, la care vor participa mai mulți lideri mondiali ce vor discuta despre măsurile de protejare a mediului și climei.
Documente care au intrat în posesia jurnaliștilor de la BBC dezvăluie că țările fac presiuni asupra recomandărilor ONU de acțiune împotriva schimbărilor climatice cu doar câteva zile înainte de a li se cere la summitul COP 26 să își asume angajamente mai semnificative pentru încetinirea schimbările climatice și pentru menținerea temperaturii medii globale sub pragul de 1,5 grade Celsius față de perioada preindustrială.
Dezvăluirea jurnalistică constă în peste 32.000 de documente transmise de guverne, companii și alte părți interesate către echipa de oameni de știință care se ocupă de elaborarea unui raport al ONU menit să adune cele mai bune și clare dovezi științifice privind modul de abordare al problemelor de mediu. Aceste „rapoarte de evaluare” sunt întocmite la fiecare șase sau șapte ani de grupul interguvernamental de experți al ONU însărcinat cu evaluarea riscurilor asupra încălzirii globale (IPCC).
De regulă, rapoartele IPCC sunt utilizate de guverne pentru a decide care sunt acțiunile necesare pentru a combate schimbările climatice, iar actualul raport la care lucrează experții ONU și a cărui primă parte a fost prezentată în luna august, fiind denumită „Cod roșu pentru umanitate”, reprezintă un element crucial în ceea ce privește negocierile care se vor desfășura în cadrul conferința de la Glasgow.
Autoritatea acestor rapoarte derivă parțial din faptul că practic toate guvernele lumii participă la procesul de realizare cu observatori și delegații pentru a se ajunge la un consens.
Comentariile guvernelor în ceea ce privește raportul IPCC, care au fost consultate de experții de la Greenpeace UK și jurnaliștii de investigație de la BBC News, au fost concepute pentru a fi constructive și pentru a îmbunătăți calitatea formei pe care o va avea raportul final.
Multe țări fac presiuni ca în documentele oficiale ale ONU ca să fie eliminate pasajele care combat puternic exploatarea „combustibililor fosili”
Potrivit scurgerilor de date, o serie de țări și organizații care desfășoară în mod direct activități pe baza combustibililor fosili susțin că lumea nu trebuie să reducă utilizarea combustibililor fosili atât de repede pe cât recomandă actualul proiect al raportului IPCC.
Spre exemplu, un consilier al ministrului saudit al petrolului a solicitat ca din actualul proiect al raportului să fie eliminate fraze precum „necesitatea unor acțiuni urgente și accelerate de atenuare la toate nivelurile”. La rândul său, un înalt oficial al guvernului australian a respins concluzia că închiderea centralelor electrice pe bază de cărbune este necesară, chiar dacă încetarea utilizării cărbunelui este unul dintre obiectivele declarate ale conferinței COP26.
De altfel, Arabia Saudită este unul dintre cei mai mari producători de petrol din lume, iar Australia este un important exportator de cărbune.
Documentele mai arată că un om de știință de la Institutul Central de minerit și cercetare a combustibilului din India, care cooperează în mod direct cu guvernul indian, a avertizat că cărbunele va rămâne principalul pilon al producției de energie electrică și în următoarele decenii, tocmai din cauza a ceea ce el descrie drept „provocările extraordinare” ale furnizării de energie electrică la prețuri accesibile.
Jurnaliștii BBC notează că poziția aceasta trebuie analizată și din perspectiva faptului că India este deja al doilea cel mai mare consumator de cărbune din lume.
De asemenea, scurgerea de documente mai subliniază că mai multe țări pledează în favoarea unor tehnologii emergente și în prezent scumpe, concepute pentru a capta și stoca permanent dioxidul de carbon în subteran. Arabia Saudită, China, Australia și Japonia, toți fiind mari producători sau utilizatori de combustibili fosili, precum și Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol (OPEC), susțin dezvoltarea tehnologiilor de captare și stocare a CO2.
Reprezentanții acestor mari producători sau utilizatori de combustibili fosili afirmă că aceste tehnologii de stocare și captare a dioxidului de carbon ar putea reduce semnificativ emisiile de combustibili fosili care provin de la centralele electrice și din unele sectoare industriale.
Documentele dezvăluite public indică faptul că Arabia Saudită, cel mai mare exportator de petrol din lume, solicită grupului de experți ai ONU să șteargă din raportul IPCC concluzia că „eforturile de decarbonizare în sectorul sistemelor energetice trebuie să se concentreze pe trecerea rapidă la surse cu emisii zero de dioxid de carbon și eliminarea activă a combustibililor fosili”.
Alături de OPEC, alte țări precum Argentina și Norvegia, au transmis grupului interguvernamental de experți al ONU însărcinat cu evaluarea riscurilor asupra încălzirii globale comentarii privind necesitatea unor reformulări a unor fraze în proiectul final al raportului IPCC.
Norvegia susține că oamenii de știință ai ONU ar trebui să permită posibilitatea ca tehnologiile privind captarea și stocarea în subteran a dioxidului de carbon să devină un instrument potențial pentru reducerea emisiilor care provin din combustibili fosili.
Citește și: Criză climatică. Incendiile de vara aceasta au generat un nivel record al emisiilor de carbon
Conform documentelor, în proiectul de raport al ONU este acceptă ideea că asemenea tehnologii ar putea juca un rol în viitor, dar se afirmă, totodată, că există incertitudini cu privire la fezabilitatea acestuia. În proiectul de raport al IPCC se precizează că „există o ambiguitate destul de mare în ceea ce privește faptul că tehnologia de captare și stocare a dioxidului de carbon în subteran ar fi compatibilă cu obiectivele de menținere a temperaturii medii globale sub 1,5 grade Celsius față de era preindustrială, așa cum s-a stabilit în Acordul de la Paris”.
Documentele dezvăluite de BBC News arată că Australia a cerut oamenilor de știință din cadrul IPCC să șteargă referințele la rolul pe care îl joacă lobbyiștii combustibililor fosili în combaterea schimbărilor climatice din Australia și SUA. OPEC a cerut, de asemenea, să fie eliminat din raportul ONU termenul „lobby”.
Într-o declarație de presă acordată după scurgerea de date, reprezentanții OPEC au transmis că „provocarea abordării emisiilor de CO2 are multe căi, după cum reiese din raportul IPCC, iar noi trebuie să le explorăm pe toate”. În același timp, OPEC a subliniat că „trebuie să folosim toate energiile disponibile pentru a contribui la reducerea emisiilor, asigurându-ne că nimeni nu rămâne în urmă".
Grupul de experți al ONU servește doar argumentelor științifice, nu persiunilor politic
Experții IPCC afirmă că observațiile reprezentanților guvernelor lumii sunt esențiale pentru procesul de revizuire științifică, însă autorii săi nu au nicio obligație de a le încorpora în rapoarte.
„Procesele de revizuire sunt și au fost întotdeauna absolut fundamentale pentru activitatea IPCC și reprezintă o sursă majoră de putere și credibilitate a rapoartelor noastre, dar acestea sunt concepute pentru ne proteja împotriva oricărei forme de lobby", au declarat pentru BBC News câțiva reprezentanți ONU care fac parte din grupul IPCC.
Profesoara Corinne le Quéré de la Universitatea din East Anglia, expert climatic și contributor la compilarea a trei rapoarte majore pentru IPCC, a transmis că nu are nicio îndoială cu privire la imparțialitatea rapoartelor IPCC. Aceasta a spus că toate comentariile sunt evaluate numai pe baza dovezilor științifice, indiferent de unde provin.
„Nu există absolut nicio presiune asupra oamenilor de știință pentru a accepta comentariile reprezentanților anumitor guverne. Dacă comentariile acestora nu sunt altceva decât lobby, fără a fi justificate de știință, nu vor fi integrate în rapoartele IPCC", a mai punctat Corinne le Quéré.
La rândul său, Christiana Figueres, un diplomat de carieră din Costa Rica, care a supravegheat în 2015 conferința istorică a ONU de la Paris privind schimbările climatice, a spus că este esențial ca guvernele să facă parte din procesul IPCC. „Vocea tuturor trebuie să fie integrată acolo, în paginile raportului. Acesta este unul din scopurile IPCC", a transmis Figueres.
Organizația Națiunilor Unite a primit în 2007 un premiu Nobel pentru activitatea IPCC în domeniul științelor climatice și pentru rolul crucial pe care l-a jucat grupul de experți în efortul de combatere a schimbărilor climatice.
Consumul de carne trebuie redus, dar multe națiuni nu vor să renunțe la această dietă
Brazilia și Argentina, doi dintre cei mai mari producători de produse din carne de vită și hrană pentru animale din lume, se opun ferm dovezilor din proiectul de raport al IPCC conform cărora reducerea consumului de carne este necesară pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, conform scurgerilor de documente.
În proiectul de raport al IPCC, care va fi discutat la summitul COP26, se afirmă că „dietele pe bază de plante pot reduce emisiile de gaze cu efect de seră cu până la 50% în comparație cu dieta bazată pe carne”. Oficialii guvernamentali din Brazilia au transmis că acest lucru este incorect.
Ambele țări solicită grupului de experți al ONU să șteargă sau să schimbe unele pasaje din proiectul de raport al IPCC care fac referire la „dietele pe bază de plante ce joacă un rol în combaterea schimbărilor climatice” sau care descriu carnea de vită ca fiind un aliment „bogat în carbon”.
Argentina a mai cerut să fie eliminate din raport referirile la taxele pe carnea roșie și la campania internațională „Luni fără carne”, care îndeamnă oamenii să renunțe la carne pentru o zi din săptămână. Națiunea sud-americană recomandă „evitarea generalizării efectelor dietelor pe bază de carne”, argumentând că există dovezi că dietele pe bază de carne pot reduce și emisiile de carbon.
În aceeași notă, Brazilia spune că „dietele pe bază de plante nu garantează reducerea sau controlul emisiilor aferente” și subliniază în același timp că dezbaterea ar trebui să fie direcționată pe nivelurile emisiilor provenite de la diferite sisteme de producție, mai degrabă decât pe tipurile de alimente pe care le consumă oamenii.
De asemenea, Brazilia, care a înregistrat creșteri semnificative ale ratei defrișărilor în pădurea amazoniană și în alte zone forestiere ale țării, contestă referirea din cadrul raportului IPCC conform căreia acest lucru se datorează modificărilor reglementărilor guvernamentale.
Țările bogate nu sunt de acord să ofere ajutor financiar țărilor sărace
Un număr semnificativ de observații ale reprezentanților guvernamentali ai Elveției și Australiei sunt direcționate către modificarea unor părți ale raportului IPCC care susțin că țările în curs de dezvoltare vor avea nevoie de sprijin, în special de sprijin financiar, din partea țărilor bogate pentru a-și îndeplini obiectivele de reducere a emisiilor de dioxid de carbon.
În 2009, în cadrul conferinței ONU pentru schimbări climatice de la Copenhaga, s-a convenit ca țările dezvoltate să furnizeze 100 de miliarde de dolari pe an timp de un deceniu către țările în curs de dezvoltare pentru a le ajuta să combată schimbările climatice. Obiectivul nu a fost însă atins.
Reprezentanții Australiei le-au mai transmis experților ONU că angajamentele privind schimbările climatice ale țărilor în curs de dezvoltare nu depind toate de primirea de sprijin financiar extern.
„Deși finanțarea climatică este un instrument esențial pentru creșterea ambiției climatice, nu este singurul instrument relevant" a declarat la rândul său, Oficiul Federal Elvețian pentru Mediu. Reprezentanții acestei instituții au mai transmis că „Elveția consideră că toate țările care au semnat Acordul de la Paris și au capacitatea de oferi ajutor ar trebui să ofere sprijin celor care au nevoie de sprijin".
Citește și: 11 ţări, considerate extrem de vulnerabile la crizele provocate de schimbările climatice
Europa de Est vrea energie nucleară
Potrivit scurgerii de date, mai multe țări din Europa de Est susțin că proiectul de raport al IPCC ar trebui să fie mai pozitiv cu privire la rolul pe care îl poate juca energia nucleară în îndeplinirea obiectivelor ONU privind clima.
India merge chiar mai departe, transmițându-le experților ONU din cadrul IPCC că „aproape toate capitolele conțin o prejudecată împotriva energiei nucleare”. Reprezentanții guvernului din New Delhi au subliniat că energia nucleară este o „tehnologie stabilită”, care se bucură de „un sprijin politic bun, cu excepția câtorva țări”.
Republica Cehă, Polonia și Slovacia au criticat o referință a raportului IPCC care prevede că energia nucleară are doar un rol pozitiv în realizarea unuia dintre cele 17 obiective ale ONU privind dezvoltare durabilă. Reprezentanții guvernamentali ai celor trei națiuni est-europene au susținut că energia nucleară poate juca un rol pozitiv în realizarea majorității agendei ONU pentru dezvoltare durabilă.
Editor : Marco Badea
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
