Sari la conținut

Premieră: New York Times publică scrisorile despre corupţie trimise de români

România a atras atenția întregii lumi săptămâna trecută, în momentul în care sute de mii de români au ieșit în stradă să protesteze împotriva unei ordonanțe care, așa cum afirmă majoritatea, este un pas înapoi împotriva corupției. Într-un editorial în „The New York Times” Palko Karasz scrie că „în România tentaculele corupției au cuprins viața de zi cu zi”.

FOTO PROTESTE BOGDAN BUDA 6 jpg

Corupția este principala problemă cu care se confruntă Europa de Est, dar în România aceasta a devenit principala problemă politică, deoarece este dezbătută de foarte mult timp, iar lupta împotriva ei este crâncenă, scrie jurnalistul NYT.

Guvernul României ar fi dezincriminat unele acțiuni de corupție, acțiuni ce au alarmat judecătorii și procurorii din această țară.

La Bruxelles, Comisia Europeană și-a exprimat grija, iar o mulțime de oameni din afara și din interiorul țării s-au temut că decretul poate submina statul de drept în una dintre cele mai tinere democrații din Europa.

Deși guvernul a abrogat ordonanța de urgență și a trecut cu bine de moțiunea de cenzură realizată miercuri de către opoziție, oamenii continuă să iasă în stradă și să strige împotriva acestuia.

Protestele s-au intensificat săptămâna trecută, iar jurnaliștii de la New York Times i-au rugat pe câțiva români să împărtășească părerile personale cu privire la actul de coruptie.

Aceștia au supus că în România corupția este pretutindeni, în spitale, școli și în instituțiile publice. Unii dintre aceștia se simt neajutorați, spun că această problemă este foarte bine înrădăcinată, astfel a devenit o problemă culturală.

Mulți dintre protestatari s-au simțit jigniți din cauza acestei ordonanțe, ordonanță care ar fi fost dată pentru  a scăpa anumiți politicieni cu probleme penale de problemele cu legea. Ordonanța 13 ar fi erodat astfel angajamentul pe termen lung de a lupta împotriva corupției.

Românii intervievați de NYT au fost rugați și ce cred despre aceste proteste. Argumentele prezentate mai jos au fost condensate și editate pentru claritate.

„Nu iau bani de la pacienții mei”

Corupția în sistemul medical din România este atât de înrădăcinată, încât este imposibil de combătut fără ajutorul sistemului judiciar. Tânărul întrebat, de profesie doctor, a mărturisit că majoritatea colegilor săi din spital iau bani de la pacienții lor, iar alții refuză să-și trateze pacienții până când aceștia nu oferă bani, deși în România sistemul medical îți oferă acces la serviciile medicale.

„Nu iau bani de la pacienții mei, iar când îi refuz, unii cred că suferă de o boală în fază terminală”, afirmă tânărul. În România există ideea conform căreia nu ești un doctor bun dacă nu iei bani în schimbul serviciilor oferite.

Medicul a povestit că a participat la toate protestele organizate în București în ultimele trei săptămâni. „Asemenea tuturor românilor care au participat la proteste, am simțit că ordonanța de urgență dată de guvern, care mai presus de toate, a fost adoptată la ora 22:30, a reprezentat un semn că România se îndepărtează de democrație”.

Protestatar: „Am plătit foarte mulți bani, echivalentul a 5.000 de euro, atunci când am mers la spital. De la portar , asistente medicale, doctori rezidenți, doctori, inclusiv pentru tratamentul soțului meu, care nu avea nicio șansă să rămână în viață. Practic, trebuie să plătești pentru orice serviciu, așa era în timpul lui Ceaușescu, iar această mentalitate continuă și astăzi”.

Un alt protestatar afirmă: Am luat parte la toate protestele, deoarece am fost foarte indignat de modul hoțesc în care această ordonanță de urgență nr.13, a fost adoptată, inclusiv de articolele din care era alcătuită, articole scrise pentru a-l salva de dosarele penale pe Liviu Dragnea”.

Un alt protestatar intervievat de jurnaliștii New York Times a povestit că a participat la toate protestele din orașul Galați, începând cu noaptea când Ordonanța 13/2017 a fost dată de guvern. „Nu sunt tipul revoluționarului, dar indignarea pe care am simțit-o în momentul în care această lege a fost dată, m-a făcut să mă alătur sutelor de mii de oameni care se aflau în stradă”.

Un alt român a împărtășit cu jurnaliștii o altă poveste legată de corupție. „A trebuit să plătesc mită, în situații în care nu trebuia să plătesc niciun ban, așa cum a fost situația curentului electric. Am plătit factura la curentul electric cu întârziere, iar la numai trei zile după ce am plătit-o, am primit curent. Dacă nu aș fi oferit bani, aș fi așteptat trei luni”, afirmă acesta.

Această țară luptă de zeci de ani cu corupția. „De mic copil consideram că politicienii au puterea, iar legile nu li se aplică și lor. Acest lucru deranja pe toată lumea”, spune un tânăr român.

Un alt protestatar: „Am mers în fața guvernului imediat cum ordonanța 13/2017 a fost adpotată. Le-am promis politicienilor că această lege nu va fi promulgată, iar toți cei care au dat-o, vor plăti pentru ce au făcut”.

„Am fost pusă sub presiune să promovez studenți care nici nu veneau la cursuri. Am oferit banii pentru asta și am fost sancționată pentru că sunt o persoană integră. Am fost forțată să părăsesc țara de multe ori, din cauza corupției, dar și din cauza salariului lunar care nu-mi ajungea pentru un trai decent. Colegii mei obțineau bani din vânzarea notelor, note care nu erau primite pe merit, inclusiv din vânzarea diplomelor. Erau studenți care obțineau beneficii din partea profesorilor, cu ajutorul produselor de casă, precum brânză, ouă”, povestește o profesoară din Sibiu.

„În orașele mici, asemenea orașului în care m-am născut, nepotismul este la fel de natural ca moștenirea pe care o primim de la părinții noștri, ca mersul la biserică în ziua de duminică. Este ceva obișnuit, ceva ce funcționează în mod natural”, afirmă o studentă din Cluj-Napoca.

„Dacă ești crescut de mic în România, ești familiarizat cu noțiunea de corupție. Auzi cum familia ta vorbește despre cum politicienii au făcut o avere folosindu-se de influența lor politică, de asemenea auzi cum aceștia se ceartă pe această putere, zilnic la televizor. Cu timpul, începi să înțelegi corupția ca o parte din societate.”, afirmațiile unui român care studiază în Paris.

„Am crescut în anii ’90 într-o țară în care mereu țineai un pachet de țigări(o marcă celebră) și o sticlă de whiskey în sertar. Țineai aceste lucruri pentru viitoarea vizită la doctor, pentru a intra într-o școală mai bună, chiar pentru a merge în vacanță. România a avut un progres uriaș în ultimii ani. Noua generație pare să nu păstreze mita în sertar. Totul se va șterge în următorii 10 ani” afirmă un tânăr stabilit la Bruxelles.