Sari la conținut
News Alert

The Guardian: Posibilă implicare a Rusiei în comploturile din Serbia și Muntenegru

Serbia, cândva o aliată a Moscovei în Balcani, a explulzat mai mulți cetățeni ruși suspectați că ar fi pus la cale o lovitură de stat în țara vecină, Muntenegru. Complotiștii ar fi avut de gând să se îmbrace în uniforme de polițiști, să pătrundă în Parlamentul de la Podgorița, să-l împuște pe premierul Milo Djukanovici și să instaleze la putere un partid pro-Moscova, scrie The Guardian, care citează surse diplomatice sub acoperirea anonimatului.

milo djukanovici nato

Milo Djukanovici, premierul Muntenegrului

Grupul de complotiști ar fi fost format din 20 de sârbi și muntenegreni. Unii dintre ei au luptat alături de separatiștii din estul Ucrainei. Au fost arestați la Podgorița, în capitala Muntenegrului. Între timp, în Serbia, mai mulți cetățeni ruși au fost prinși cu 120.000 de euro asupra lor și cu uniforme ale forțelor speciale. Potrivit cotidianului „Danas”, de la Belgrad, rușii mai aveau asupra lor echipament de criptare și puteau să urmărească tot timpul unde se află premierul muntenegrean Djukanovici.

Potrivit surselor The Guardian, guvernul de la Belgrad i-ar fi expulzat în secret pe cetățenii ruși, în urma unei intervenții din partea însuși șefului Consiliului rus de Securitate, Nikolai Patrușev. Acesta ar fi venit la Belgrad pe 26 octombrie, într-o aparentă încercare de a aplana scandalul.

Ministrul sârb de interne, Neboișa Stefanovici, a negat însă că guvernul a procedat la vreo expulzare în legătură cu presupusul complot din Muntenegru.

O sursă apropiată guvernului de la Belgrad a declarat pentru The Guardian că Patrușev, fost șef FSB, și-a cerut scuze pentru ceea ce el a spus că a fost o operațiune scăpată de sub control, care nu a avut aprobarea Kremlinului. La Moscova, în schimb, un oficial al Consiliului de Securitate a declarat pentru Tass că Patrușev „nu a cerut scuze nimănui, pentru că n-avea de ce să-și ceară scuze”.

Aleksandar Vucici - premier Serbia-GettyImages-458039412 08072015

Aleksandar Vucici, premierul Serbiei

La trei zile de la vizita lui Patrușev, guvernul sârb a fost zguduit de o altă descoperire: o ascunzătoare de arme găsită în apropierea locuinței premierului, Aleksandar Vucici. Armele au fost găsite într-o mașină parcată într-o intersecție pe unde trecea și încetinea mașina lui Vucici în drumul spre casă al premierului.

Ministrul de interne a spus că suspectează că a fost angajată, cu 10 milioane de euro, o bandă de mafioți care să-l ucidă pe Vucici. Ministrul nu a spus cine s-ar afla în spatele complotului, limitându-se să afirme că cercetările vor arăta dacă au fost implicați oameni „din afara regiunii”.

După descoperirea armelor, Vucici a anunțat că are de gând să reformeze radical serviciile de informații, spunând că situația de securitate este mai gravă decât se aștepta.

Încă nu este clar dacă există o legătură între presupusele comploturi de asasinare a celor doi premieri, sârb și muntenegrean. Însă aceste evoluții pline de intrigi apar în contextul unei acerbe competiții între Est și Vest pentru a controla regiunea, scrie The Guardian.

Djukanovici, premierul din Muntenegru, deși este un vechi colaborator al lui Slobodan Miloșevici, este omul considerat ca principal responsabil pentru aderarea țării la NATO, un pas care a zădărnicit speranțele Rusiei de a avea o bază navală în Adriatica. Potrivit presei muntenegrene, Moscova a făcut lobby în ultimii ani pentru a obține facilități de tranzit și mentenanță în porturile Bar și Kotor. Importanța unor astfel de facilități a fost demonstrată luna trecută, când portavionului rusesc „Amiral Kuznețov” - plecat să sprijine trupele ruse din Siria - i s-a respins alimentarea în porturile europene, notează The Guardian.

În Serbia, premierul Vucici este văzut ca fiind o persoană care încearcă să păstreze un echilibru fragil între NATO și Rusia.

Serbia a efectuat exerciții militare cu ambele blocuri, deși în ultimii ani mult mai frecvent alături de NATO. Pe de altă parte, Vucici a refuzat să acorde statut diplomatic unor oficiali ruși care lucrau la un centru umanitar ruso-sârb, înființat în orașul Niș în 2012. Gestul premierului sârb a înfuriat Moscova. Oficialii occidentali bănuiau că respectivul centru era un cal troian, care se putea transforma într-un „hub” pentru operațiuni paramilitare și de spionaj în regiune. Statutul diplomatic le-ar fi permis rușilor să-și aducă echipamente fără să fie verificați la vamă.

Unii analiști sugerează că operațiunilor din Serbia și Muntenegru s-ar putea să li se fi lăsat suficientă libertate, fiind un fel de operațiuni „freelance”, astfel încât să ofere Moscovei posibilitatea de a fi negată orice implicare, în cazul în care ar fi fost descoperită.

În orice caz, la câteva zile după presupusa lovitură de stat, un fost ofițer de informații, Leonid Reșetnikov, care conducea un institut de cercetare la Moscova, a fost demis de Putin. Institutul Rus pentru Studii Strategice are un birou la Belgrad, iar Reșetnikov a sprijinit partidele din Muntenegru care se opuneau aderării la NATO.

Un analist cu surse în serviciile de securitate, citat de The Guardian sub acoperirea anonimatului, spune că incidentele din Balcani au probabil legătură cu încercările Rusiei de a obține din nou influență și pârghii în regiune, în eventualitatea că Hillary Clinton ar urma să vină la Casa Albă. Moscova se temea că o victorie – care nu s-a produs însă – a candidatei democrate în alegeri ar fi însemnat adoptarea unei linii mai dure împotriva activităților ruse din regiune.

Articolul din The Guardian, mai notează cotidianul britanic, a provocat nemulțumire la Moscova. „Publicarea în The Guardian a unei informații pe surse potrivit căreia Patrușev și-ar fi cerut scuze pentru naționaliști ruși care ar fi plănuit uciderea prim-ministrului din Muntenegru este o provocare menită să răspândească informații false. Vă declar mincinoșii zilei”, a scris pe Facebook Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a ministrului rus de externe.