Toți europarlamentarii Olandei din partidul lui Mark Rutte s-au abținut la votul pentru aderarea României la Schengen

Data actualizării: Data publicării:
iohannis ciuca rutte-0730011666
Mark Rutte, Klaus Iohannis și Nicolae Ciucă au discutat despre aderarea României la Schengen la ultima vizită a premierului olandez în România. Foto: Profimedia

Toți cei cinci europarlamentari din partidul premierul olandez Mark Rutte s-au abținut marți în Parlamentul European la votul rezoluției prin care eurodeputații au cerut, cu un vot larg, aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen. 

Lista de vot publicată de Parlamentul European arată că europarlamentarii Malik Azmani, Bart Groothuis, Jan Huitema, Caroline Nagtegaal, Catharina Rinzema s-au abținut la vot. Ei fac parte din grupul Renew și sunt membri ai partidului olandez de guvernământ Volkspartij voor Vrijheid en Democratie (VVD).

Mai mult, europarlamentarul olandez Peter van Dalen a votat împotriva rezoluției care cere aderarea României la Schengen. Van Dalen este membru al partidului ChristenUnie, parte a coaliției de guvernare din Olanda alături de partidul lui Mark Rutte.

Împotrivă a votat și europarlamentarul german Guido Reil (Grupul Identitate și Democrație – ID, eurosceptici), care a lansat la începtul lunii un atac la adresa României, spunând că nu ar fi trebuit primită în UE.

Lista cu voturile
Lista cu voturile "pentru"

Rareş Bogdan: Un mesaj clar pentru premierul Mark Rutte

Europarlamentarul PNL Rareş Bogdan afirmă că 85 la sută dintre membrii Parlamentului European s-au pronunţat pentru aderarea României la Spaţiul Schengen, prin votul de marţi. „547 de voturi pentru, 49 împotrivă, 43 de abţineri. Drum deschis României in Shengen! Vot covârşitor pentru accesul României în Spaţiul Schengen! Au votat împotrivă cei din extrema dreaptă. Voturile olandezilor arată astfel: 15 pentru, 4 împotrivă, 6 abţineri. Un mesaj clar pentru premierul Mark Rutte”, a subliniat Rareş Bogdan.

Într-o rezoluție adoptată marți, eurodeputații afirmă că, până la sfârșitul anului 2022, Consiliul ar trebui să ia toate măsurile necesare pentru a adopta decizia asupra admiterii României și Bulgariei în spațiul Schengen de liberă circulație. Acest lucru ar trebui să asigure eliminarea controalelor asupra persoanelor la toate frontierele interne pentru ambele state membre în prima parte a anului 2023. Rezoluția a fost adoptată cu 547 voturi pentru, 49 împotrivă și 43 abțineri.

Constatând că spațiul Schengen este „una dintre cele mai mari realizări ale Uniunii Europene”, eurodeputații critică faptul că statele membre nu au luat încă o decizie privind admiterea Bulgariei și României, deși cele două țări îndeplinesc de mult timp condițiile necesare. Menținerea controalelor la frontierele interne este discriminatorie și are un impact negativ asupra vieții lucrătorilor mobili și a cetățenilor, potrivit eurodeputaților. Obstrucționarea importurilor, a exporturilor și a liberei circulații a mărfurilor din porturi dăunează, de asemenea, pieței unice a UE, se arată în comunicatul Parlamentului European. 

Spațiul Schengen este o politică a Uniunii Europene prin care țările acceptate în această zonă sunt de acord să elimine toate tipurile de control la frontierele reciproce. Zona este denumită după Acordul Schengen din 1985 și Convenția Schengen din 1990, ambele semnate în mica localitate vinicolă cu același nume din Luxemburg, așezare aflată foarte aproape de granițele Germaniei și Franței.

În prezent, toate statele membre ale UE, cu excepția Bulgariei, Croației, Ciprului, Irlandei și României, fac parte din spațiul Schengen. În total spațiul Schengen include 26 de țări: 22 din Uniunea Europeană și patru din afara acesteia (Islanda, Norvegia, Elveția și Liechtenstein).

Principalele beneficii ale aderării la spaţiul Schengen sunt eliminarea controalelor la frontiere şi reducerea considerabilă a timpilor de aşteptare, atât pentru cei care călătoresc individual, cît şi pentru transportatori. Eurodeputații au solicitat ca Bulgaria și România să fie pe deplin admise în spațiul Schengen în mai multe rânduri, de exemplu în rezoluția din 2018 pe această temă, în rezoluția din 2020 referitoare la situația spațiului Schengen în contextul pandemiei și în raportul din 2021 privind funcționarea spațiului de călătorie fără frontiere.

20200408PHT76826_original
Harta Spațiului Schengen. Foto: europarl.europa.eu

Editor : M.D.B.

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri