Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, s-a pronunţat luni, în cadrul unei vizite de lucru în Germania, în favoarea implicării SUA în negocierile destinate găsirii unei soluţii diplomatice la criza din Donbas, relatează agenţiile de presă EFE şi Ukrinform.
Zelenski a făcut o declaraţie în acest sens la Berlin, unde a avut discuţii de peste patru ore cu cancelarul Angela Merkel, a cărei ţară a format până în prezent împreună cu Franţa echipa de mediere între Moscova şi Kiev cu privire la conflictul din Donbas, unde rebelii separatişti proruşi luptă împotriva forţelor proguvernamentale din 2014, transmite Agerpres.
„Ucraina ar susţine aşa ceva. Ar putea fi includerea SUA în aşa-numitul format Normandia sau lansarea unui nou format", a spus Zelenski, întrebat despre aceasta în conferinţa de presă comună cu Angela Merkel, în cadrul căreia s-a observat o distanţare progresivă între Kiev şi Berlin, principalul său susţinător european în faţa Rusiei, notează EFE.
Zelenski a adăugat că ar fi dispus să negocieze acest nou format cu Merkel şi să-l propună preşedintelui american Joe Biden.
Poziţia lui Zelenski relevă o recunoaştere implicită a faptului că medierea franco-germană, care a dus în 2015 la Acordul de la Minsk destinat să ofere o soluţie diplomatică la criza din Donbas, nu a dat rezultate, comentează agenţia de presă spaniolă.
De fapt, după o serie de prime progrese în cursul lunilor care au urmat semnării acordului între Rusia şi Ucraina, realizarea sa este total blocată în punctele iniţiale, iar dacă în privinţa aspectelor militare s-au realizat unele progrese, cele politice sunt departe de a fi implementate.
Merkel a recunoscut că nu s-au înregistrat „suficiente progrese" în privinţa Acordului de la Minsk pentru a convoca un nou summit al liderilor formatului Normandia, în cadrul căruia cancelarului german şi preşedintelui Volodimir Zelenski ar trebui să li se alăture preşedinţilor Franţei, Emmanuel Macron, şi Rusiei, Vladimir Putin.
La rândul său, Zelenski consideră că este necesară o nouă reuniune la cel mai înalt nivel în cadrul formatului de negocieri Normandia pentru a „se exercita presiune" asupra Rusiei cu scopul ca aceasta „să pună capăt" războiului din Donbas.
Angela Merkel a remarcat că Ucraina a făcut unele progrese, cum ar fi deschiderea mai multor puncte de trecere pe linia de contact între teritoriul controlat de Kiev şi cel aflat sub controlul rebelilor, în timp ce cealaltă parte nu a făcut acelaşi lucru, şi a reiterat că obiectivul ar trebui să fie organizarea de alegeri locale în cele două regiuni rebele: Doneţk şi Lugansk.
De fapt, cancelarul german a subliniat necesitatea implementării aşa-numitei „formule Steinmeier" în legislaţia ucraineană, propusă în 2016 de ministrul de externe german Frank-Walter Steinmeier, devenit între timp preşedintele Germaniei, potrivit Interfax Ucraina. Iniţiativa acestuia prevede ca în regiunile separatiste să fie organizate alegeri, în baza legislaţiei ucrainene, sub controlul Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE). Dacă OSCE consideră alegerile corecte şi libere, atunci se trece la formularea unui statut de autonomie pentru regiunile separatiste, iar Kievul reia controlul asupra graniţei sale estice.
Preşedintele Zelenski se opune organizării de alegeri în Doneţk şi Lugansk înaintea preluării de către Kiev a controlului frontierei cu Rusia. „Fără controlul frontierelor, este imposibil să fie organizeze alegeri libere şi corecte, iar observatorii internaţionali nu vor putea monitoriza procesul electoral", declara Zelenski încă în octombrie anul trecut. „Frontiera ucraineană trebuie controlată de autorităţile ucrainene. Spun acest lucru în mod deschis şi cred că nu se poate altfel", a subliniat atunci preşedintele ucrainean, citat de Ukrainska Pravda. De atunci, poziţia sa nu s-a schimbat, indică media de la Kiev.
Cancelarul Angela Merkel a salutat reforma în domeniul justiţiei desfăşurată de guvernul ucrainean şi a subliniat importanţa statului de drept. Ea a subliniat, de asemenea, angajamentul german până în 2024 pentru ca Ucraina să rămână o „ţară de tranzit" pentru gazele ruseşti spre Uniunea Europeană, o problemă cheie pentru Kiev în ceea ce priveşte securitatea sa energetică şi ceea ce obţine din taxele de tranzit pentru gazele ruseşti.
Subiectul este problematic, întrucât Nord Stream 2, un gazoduct care leagă direct Rusia de Germania prin Marea Baltică, ar putea intra în serviciu chiar în acest an, diminuând valoarea geostrategică a Ucrainei.
Cu această ocazie, Zelenski a reiterat poziţia ucraineană potrivit căreia acest proiect reprezintă o „ameninţare majoră" pentru ţara sa şi a subliniat că şi-ar dori ca acordul care stabileşte că Ucraina este o ţară de tranzit pentru gazul european să beneficieze nu doar de garanţiile Rusiei, ci şi din partea partenerilor din blocul comunitar.
Preşedintele ucrainean a pledat, totodată, pentru includerea problemelor energetice în negocierile în “formatul Normandia”, lucru pe care Merkel l-a respins.
Cancelarul german a indicat că va aborda problema Nord Stream 2 în cadrul întâlnirii sale cu președintele Joe Biden, programată pentru săptămâna aceasta. De altfel, SUA s-au pronunţat în repetate rânduri împotriva conductei respective.
Editor : Marco Badea
