Exclusiv Adina Vălean, la Interviurile Digi24.ro: Sunt obligații pe care România trebuie să le respecte. Poți să pierzi banii dacă întârzii

Data actualizării: Data publicării:
valean la interviruri
Comisarul european Adina Vălean, la Interviurile Digi24.ro

Comisarul european Adina Vălean a explicat la Interviurile Digi24.ro ce înseamnă pentru România noul Masterplan de transporturi al Uniunii Europene. Aceasta spune că până în 2030 România trebuie să finalizeze proiectele de infrastructură care fac parte din rețeaua principală a Uniunii Europene. De asemenea, în noua strategie au fost incluse mai multe „noduri urbane”, orașe cu o populație mai mare de 100.000 de locuitori, unde autoritățile trebuie să vină cu planuri de mobilitate sustenabilă.

Principalele declarații:

  • Noul plan al UE pentru transporturi: Am avut o analiză a ceea ce reprezintă piedici în finalizarea proiectelor pentru 2030. Suntem într-un plin pact verde european, ceea ce înseamnă că transporturile trebuie să contribuie prin reducerea emisiilor. Depinde de dezvoltarea infrastructurii și cum e mai eficient să transporți mărfuri și persoane.
  • Am adăugat cerințele statelelor membre și am reorganizat hărțile.
  • România: avea două coridoare care se suprapuneau. Acum a rămas doar rețeaua Rin-Dunăre, dar o rețea extinsă. Se va realiza conectarea și cu porturile de la Marea Nordului. 
  • Se crează un nou coridor pentru România: Baltică-Marea Neagră-Egee. Un coridor Nord-Sud. Intră la Oradea, merge Timișoara -Giurgiu spre Bulgaria. Și rutier și feroviar.
  • Toate proiectele de pe aceste coridoare vor fi urmărite cu prioritate. Porturi, infrastructură feroviară și rutieră. Vor avea prioritate la finanțare și un dialog și un sprijin permanent al Comisiei.
  • Nu sunt același lucru cu rețeaua principală de transport. În România aceasta include A8, A7, are porturi principale, aeroporturi, iar această rețea principală trebuie terminată până în 2030. Aceasta este o obiligativitate.
  • Vom face toate eforturile să fie finalizate aceste proiecte. Monitorizare mai clară, sprijin pentru statele membre. Partea întârzierilor e datorată faptului că la nivel național, țările își mai schimbă ideile. Acum, totul trebuie să fie bătut în cuie.
  • Încercăm să introducem standarde noi pe această rețea principală. 160km/h pentru feroviar. La rutier înseamnă obligatoriu separatoare de sens. Trebuie să aibă parcări, locuri de odihnă la cel mult 60 de km și parcări securizate cu toate facilitățile la cel mult 100 de km. Sunt standarde noi pentru toată lumea. Trebuie să introducem conceptul de nod urban.
  • Toate acestea sunt obligații pe care România trebuie să le resepcte. În afara faptului că există foarte multă presiune din partea cetățenilor români, există o obligație față de Bruxelles. Dacă nu ești gata la timp cu ceva sunt proceduri de infringement, poți să pierzi banii dacă întârzii.
  • Dacă un proiect este în întârziere, introducem obligativitatea unui dialog cu statele pentru a depăși motivele pentru care se întârzie. Avem monitorizare, avem dialog cu autoritățile. Dacă în urma acestor pași lucrurile nu se rezolvă, atunci se poate ajunge până la retragerea finanțării din proiectul respectiv. 
  • La noi există această neîncredere. Alții ne roagă să introducem anumite tronsoane pentru a avea acces la finanțare.
  • De când am mandatul, am avut un dialog permanent și foarte bun cu ministerul Transporturilor, indiferent de conducerea politică, și am stabilit niște proiecte.
  • Eu sunt încrezătoare că vom putea să depășim întârzieri și să le ducem la bun sfârșit. De pildă, A8 trebuie să fie gata în 2026 pentru că este în PNRR. A7 în 2030 pentru că e pe rețeaua principală. România are prinse tronsoane de cale ferată importante de pe rețeaua principală. Are un angajament pe fondurile de coeziune pentru un tunel la Brașov care să ne permită în timp până în 2040 dezvoltarea unei linii de mare viteză. 
  • Guvernul are angajate multe fonduri pentru Transporturi. Planurile sunt solide, finanțarea este la dispoziție mai trebuie să avem o bună administrare a proiectelor. 
  • Trendul este către calea ferată pentru că este cea mai sustenabilă. Mărfurile în principal să fie transportate pe calea ferată pentru a decongestiona rutierul. 
  • Noduri urbane: Pe aceste rețele sunt orașe. Până acum au fost considerate noduri urbane doar cele foarte mari. Erau în Europa 80, acuma sunt peste 400 pentru că am schimbat standardul. Pentru că am observat că pentru a face mai bine transferul e bine să includem în rețea cât mai multe orașe mari. Am inclus orașele cu o populație de peste 100.000. România are 22 acum, în trecut erau doar București și Timișoara. Vor avea o obligație suplimentară de care va fi condiționată finanțarea, anume să aibă niște planuri de mobilitate sustenabilă care să includă și partea de aprovizionare, logistică, digitalizare, transport inteligent. Trebuie măcar un plan până în 2025.
  • Este o obligație pentru administrarea acestor orașe. Este ca o strategie de dezvoltare. Bani în plus, bani sunt și acum, dar dacă cineva vine și depune un proiect pentru transport sustenabil, trebuie să facă parte dintr-o strategie de mobilitate sustenabilă.
  • Nu putem noi să le spunem autorităților ce să facă, dar atâta vreme cât sunt pe rețeaua de transport europeană, acest lucru vine și cu obligații. 
  • Transportul trebuie să contribuie prin reducerea emisiilor de carbon și a noxelor la efortul nostru comun pentru a avea comunități sănătoase.
  • Noi putem vedea aceste planuri în platformele noastre colaborative. O să venim în sprijinul lor anul viitor și cu ghiduri de bună practică.
  • Primul care ar trebui să verifice existența acestor planuri este guvernul. E nevoie de un coordonator național pentru mobilitatea urbană sustenabilă.
  • Renegocierea PNRR. Mie mi se pare că pe Transporturi este foarte bun PNRR. Când avem niște planuri agreate, să ne ținem de ele pentru că altfel asta aduce întârzieri și pierdem bani.

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri