Sari la conținut

Ambasadorul Franței: Emmanuel Macron nu va susţine Europa cu mai multe viteze

Ambasadorul Franţei la Bucureşti ne asigură că Emmanuel Macron nu va susţine Europa cu mai multe viteze şi că, în niciun caz, românii nu vor fi şi nu trebuie să se simtă lăsaţi în urmă. Aflat la finalul misiunii în ţara noastră, François Saint-Paul a vorbit într-un interviu acordat Digi24 despre cum s-a schimbat România în mandatul său.

Domnule ambasador, sunteţi la final de mandat. S-a schimbat România în aceşti ani pe care i-aţi petrecut în ţara noastră?

François Saint-Paul, ambasadorul Franței în România: Dacă s-a schimbat România? Da, bineînţeles. Toate ţările se schimbă. Vedem în toate ţările din Europa: România, Franţa, Germania, Regatul Unit, bineînţeles. Pretutindeni. Schimbarea este inevitabilă, e normal. Ce am văzut eu că s-a schimbat. Primul lucru: o creştere puternică. Economică. Şi o miză care este resimţită mai puternic şi anume chestiunea dezvoltării. În momentul în care există creştere, miza este să ştim cum să transformăm această creştere în dezvoltare. Al doilea lucru pe care îl observ este, de asemenea, o mişcare europeană şi nu este o mişcare specifică României. Este faptul că cetăţenii, la fel ca toţi ceilalţi cetăţeni europeni, au devenit mai exigenţi. Au devenit mai exigenţi, au aşteptări mai mari, iar lucruri care păreau normale nu li se mai par normale. Consideră că unele lucruri cu care se obişnuiseră trebuie să se schimbe. Iată, sunt cele două mari evoluţii pe care le-am simţit pe parcursul celor trei ani de mandat, pentru că am venit aici în mai 2014.

Cum aţi cataloga lupta împotriva corupţiei în România?

François Saint-Paul: În primul rând, aş spune că problema luptei împotriva corupţiei e - aş prelua o expresie din limba română - "şantier în lucru" peste tot. România nu este o excepţie. Prima carte pe care am citit-o în limba română este o carte de Lucian Boia care e numeşte "De ce este România altfel?". Astăzi, dacă l-aş întâlni pe Lucian Boia, pe care îl admir foarte mult, i-aş spune: Lucian, trebuie să mai scrii un volum. Acest al doilea volum ar trebui să se intituleze "De ce este România la fel?". Altfel spus, lupta împotriva corupţiei, consolidarea statului de drept sunt un proces care trebuie să aibă loc în toate ţările. Orice ţară care se află deasupra bănuielilor şi care consideră că a atins Nirvana luptei împotriva corupţiei ridică degetul. Şi, dacă ridică degetul, greşeşte, pentru că acolo e vorba de o oarecare aroganţă. Nu sunt aici pentru a da lecţii. Eu cred că întărirea statului de drept face parte din planul de consolidare a României şi de consolidare a proiectului european. Cred că, dacă anumite lucruri sunt necesare, ele nu sunt necesare doar pentru Europa. Înainte de toate, le sunt necesare românilor.

În Uniunea Europeană, care sunt punctele forte ale României? Şi, poate, punctele ei slabe?

François Saint-Paul: Punctul forte al României este faptul că adaugă ceva restului Europei: toată bogăţia sa, toată generozitatea sa, toate calităţile care sunt calităţi foarte vechi ale României. Acest lucru eu îl reţin. Cred cu tărie... aşa cum spunea preşedintele Juncker, care a fost la Bucureşti săptămâna trecută, a spus această formulă excelentă. El a spus: "Poate că România nu este un membru fondator, dar poate fi un membru care reformează". Şi cred că este un adevăr.

Ştim că noul preşedinte francez are un plan pentru Uniunea Europeană. Este planul Macron pentru Zona Euro. Şi mai ştim că România nu face parte deocamdată din această zonă. Acest plan este o Europă cu două viteze? Poate că România va fi lăsată puţin în urmă? Ce credeţi despre acest lucru?

François Saint-Paul: În Declaraţia de la Roma, care a fost adoptată, nu se vorbeşte deloc de Europa cu două viteze. Să ne amintim ce a declarat preşedintele Juncker săptămâna trecută. Nu a vorbit deloc de Europa cu două viteze. Un lucru e sigur: Zona Euro e un proiect încă incomplet şi care trebuie întregit. Interesul României este ca Zona Euro să fie pregătită pentru a o primi. Nu trebuie să interpretăm acest lucru ca pe o modalitate de excludere, într-o formă sau alta. Dimpotrivă, să o privim ca pe o modalitate de pregătire pentru aderare. Proiectul european este un proiect pentru cetăţeni. Trebuie să-i includă. Cei care au votat pentru doamna Le Pen sunt cei care consideră că proiectul european nu-i include suficient. Cea mai bună cale de a evita o Europă cu două viteze între statele membre cu un anumit statut şi cele din altă categorie este ca statele membre să nu fie cu două viteze. Problema celor două viteze se pune în interiorul statelor. Să nu avem cetăţeni care profită, beneficiază de toate avantajele Uniunii Europene şi alţii care se întreabă, în cele din urmă, ce avantaje au. Deci, la întrebarea cu cele două viteze eu răspund: în primul rând, proiectul european nu e un proiect cu două viteze şi, în niciun caz, nu e proiectul susţinut de preşedintele Republicii. Şi, în al doilea rând, dacă există o situaţie cu două viteze, trebuie să ne gândim fiecare dintre noi, în interiorul statelor membre, dacă nu suntem pe cale să facem o politică cu două viteze. Pentru că politica cu două viteze din cadrul statelor membre poate slăbi proiectul european şi poate da naştere unor tendinţe antieuropene.

Vedem şi în România un discurs împotriva idealului european, chiar dacă nu e atât de puternic ca în alte state membre. Dar, în orice caz, poate fi auzit. Ce argumente aveţi pentru poporul român, pentru a-l convinge că trebuie să continue pe drumul proeuropean?

François Saint-Paul: De o manieră foarte generală, cred că românii, într-o majoritate importantă, sunt pro Europa. De ce acest lucru? Mai întâi, pentru că se gândesc la viitorul lor şi pentru că se gândesc la toate avantajele pe care le pot obţine de la Europa. Şi mai cred un lucru: citind istoria României, e o istorie care nu e închisă spre ea însăşi. Istoria României, evoluţia sa, consolidarea sa sunt legate în mod absolut de evoluţia continentului european. România nu poate fi puternică, dacă Europa e slabă. Deci, lucrurile merg dincolo de ultimii 10-15 ani sau ultimii 20 de ani. Idealul european, obiectivul european, drumul spre modernitate în România au fost întotdeauna legate de evoluţia şi de deschiderea sa faţă de Europa. În sens invers, cred că Europa nu ar fi completă dacă nu ar include total în proiectul său această parte a Europei şi, în primul rând, în mod cert, România.

Mai avem şi un discurs anticorporaţii. L-am văzut formându-se mai ales după manifestaţiile organizate în Piaţa Victoriei. Care este efectul asupra investitorilor străini? Pentru că avem investitori francezi în România.

François Saint-Paul: Cred că românii, toate autorităţile române ştiu care este aportul investitorilor străini. Vă spun un număr, pentru că trebuie să ştim şi aceste lucruri. În Franţa, un loc de muncă din zece depinde de o investiţie străină. 1 din 10, în mod direct. Pot exista dezbateri pe o temă sau alta, dar simt că există o deschidere reală a României spre investiţii străine. Şi simt din partea investitorilor pe care îi cunosc bine, mai ales pe cei francezi - noi, francezii, suntem pe locul trei în clasamentul investitorilor - simt un ataşament faţă de această ţară. Şi sunt aici nu pe termen scurt şi nu pentru a face un profit uşor. Ei propun parteneriate pe termen lung. Ştiţi de Dacia, acordul Airbus Helicopters - IAR care înseamnă că noile elicoptere Airbus vor fi fabricate în România. Cei mai buni apărători ai României sunt investitorii care, atunci când merg la Paris, explică cât de bogată este această ţară şi ce potenţial are.

Ştim că avem o problemă cu infrastructura, trebuie să recunoaştem acest lucru. Cum v-aţi simţit călătorind prin România?

François Saint-Paul: Problema nu este ce cred eu despre starea infrastructurii. Pentru că la această întrebare ştim cu toţii răspunsul. Este un răspuns despre ce a fost făcut şi ce nu a fost făcut. Problema se pune: ce credeţi că trebuie făcut pentru a face progrese, pentru a îmbunătăţi, pentru a avea o infrastructură mai bună? Este întrebarea "Cum?" pentru viitor, nu întrebarea unde ne aflăm acum. Aş spune ceea ce ştie toată lumea, că nu e vorba să reinventăm roata. Uitaţi-vă cum fac germanii, cum fac francezii, belgienii. Când vine vorba de infrastructură, problema e următoarea: pentru a duce la bun sfârşit proiecte de infrastructură, durata de viaţă de care avem nevoie depăşeşte ciclul politic. Deci, trebuie găsite soluţiile, metodele, în aşa fel încât aceste proiecte să fie terminate indiferent de rotaţia politică. Aceasta este problema şi revin şi la chestiunea întăririi administraţiei, a statului. Acest lucru este important. Şi vă mai dau un ultim exemplu. Ştiţi care a fost una dintre primele decizii luate de generalul de Gaulle? Prima ordonanţă? A creat Şcoala Naţională de Administraţie. Iată, este o idee pe care o lansez! Dar mai sunt şi altele.

Un sfat pentru viitor?

François Saint-Paul: Proiectul european este un proiect care nu a fost făcut pentru statele membre. Este un proiect realizat pentru români, pentru francezi, pentru cetăţeni. Acest proiect presupune dinamism, optimism şi presupune o democraţie vie. Oamenii nu pot adera la un proiect, dacă nu există dezbatere. În consecinţă, sfatul meu este: ţineţi aprinsă această dezbatere, ţineţi vie democraţia! Şi dacă e să elaborez, le-aş spune românilor: interesaţi-vă de viaţa ţării voastre, fiţi exigenţi şi urmaţi direcţia acestui proiect european! Acest lucru presupune că, atunci când aveţi alegeri, trebuie să votaţi. Absenţa de la vot înseamnă deja o alegere. Este alegerea prin care ceilalţi votează pentru voi şi aleg viitorul copiilor voştri.