Sari la conținut

AVERTISMENT. Donald Tusk: Grecia să aleagă între oferta creditorilor internaționali și intrarea în incapacitate de plată

Ne aflăm aproape de punctul în care guvernul Greciei va trebui să aleagă între a accepta ceea ce cred că este o ofertă bună de continuare a sprijinului şi a se îndrepta spre incapacitate de plată. Una peste alta, decizia şi responsabilitatea aparţin doar Greciei. Încă mai este timp, dar numai câteva zile. Să le folosim înţelept”, a declarat Donald Tusk.

Declaraţia preşedintelui Consiliului European vine la scurt timp după ce, din Rusia, Alexis Tsipras a dat de înţeles că nu-şi va schimba poziţia în faţa creditorilor internaţionali.

Scopul nostru, şi nu doar al guvernului, ci al întregului popor grec, este să ne recuperăm suveranitatea şi să mergem mai departe cu capul sus”, a spus premierul grec.

Dacă premierul elen insistă că nu vrea ieşirea ţării sale din zona euro, oficialii de la Bruxelles au convocat pentru luni un summit extraordinar dedicat situaţiei Greciei. În ciuda scenariilor catastrofale făcute de unii experţi în privinţa consecinţelor ieşirii Greciei din zona euro, sunt şi analişti care consideră că aşa ar fi mai bine pentru toată lumea.

Nu există niciun câştig în păstrarea lor în zona euro şi cred cu tărie că blocul monetar poate suporta ieşirea Greciei. Vreau să fiu clar în această privinţă: ieşirea Greciei va fi cea mai bună variantă pentru Zona Euro şi pentru pieţele financiare. Daţi-le şansa grecilor să iasă! Lăsaţi-le economia să se deprecieze, anulaţi-le datoriile, astfel încât ţara să-şi dezvolte un simţ al economiei”, a spus Robert Halver, analist financiar.

Din cauza pericolului care planează asupra Greciei, din băncile elene s-au scos miliarde de euro, în decursul a numai câteva zile. Drept urmare, băncile din Grecia mai deţin foarte puţine lichidităţi, iar luni ar putea rămâne închise.

Datoria publică a Greciei se ridică la 317 miliarde de euro. Din această sumă, 60 la sută reprezintă datoria către statele din zona euro şi 10 procente către Fondul Monetar Internaţional. Şase la sută din datoria externă înseamnă bani împrumutaţi de la Banca Centrală Europeană, iar 24 de procente - de la creditori privaţi.