Sari la conținut

BREXIT | Negocieri dure. Marea Britanie ar putea plăti în continuare contribuții la bugetul UE și ar putea permite libera circulație

În următorii doi ani, Marea Britanie îşi va renegocia în totalitate relaţiile cu Uniunea Europeană. Extrem de importante sunt cele comerciale. Marea Britanie şi-ar putea dori să rămână în continuare pe piaţa unică, negociind un acord de genul celor pe care le au Norvegia sau Elveţia cu UE.

Înainte de referendum, Uniunea nu intenţiona să facă acest lucru. Vom respecta orice decizie. Dar, ca să fim corecţi, trebuie să spun că "înăuntru" înseamnă "înăuntru" şi "afară" înseamnă "afară" – spunea Wolfgang Schaueble, ministrul german de finanţe.

Noua relație Marea Britanie – Uniunea Europeană ar putea fi reglementată direct prin acordul de retragere din UE, însă cel mai probabil vor fi negocieri separate.

Renegociat va fi şi statutul cetăţenilor britanici care locuiesc în ţări ale Uniunii Europene, dar şi cel al europenilor stabiliţi în Marea Britanie. În paralel, Regatul Unit ar trebui să negocieze noi acorduri cu zeci de ţări cu care avea relaţii comerciale reglate la nivel european. O altă problemă este că legislaţia care provine din Uniunea Europeană constituie acum a şasea parte din legislaţia Marii Britanii şi va înceta să se aplice după ieşirea din UE.

Zece ani de incertitudini

În oricare dintre cazuri, Londra va avea bătaie de cap – va trebui să-și modifice legislația națională pentru a înlocui multitudinea de texte care decurg din statutul de membru UE, cum ar fi, de pildă, în domeniul serviciilor financiare.

„Asta va lua probabil mult timp, pentru că mai întâi trebuie să negociem ieșirea noastră din UE, apoi viitoarele noastre aranjamente cu UE și în final acordurile noastre comerciale cu țări terțe”, explica guvernul britanic într-un studiu transmis în februarie Parlamentului britanic. Studiul menționa un termen de „până la zece ani de incertitudini” care ar plana asupra piețelor financiare sau asupra valorii lirei sterline.

Ipoteza cea mai simplă ar fi ca Regatul Unit să se alăture Islandei sau Norvegiei, state care fac parte din Spațiul Economic European, având astfel acces la piața internă a UE, chiar dacă nu sunt membre de facto ale Uniunii Europene. Însă în acest caz, Londra ar trebui să respecte regulile constrângătoare ale acestei piețe, fără a putea să participe la elaborarea lor. În plus, va trebui să aibă o contribuție financiară semnificativă la bugetul comun.

Modelul Norvegia sau Elveția?

Dacă ar urma modelul Norvegiei şi, parţial, pe al Elveţiei, Marea Britanie ar plăti în continuare contribuţii la bugetul Uniunii şi ar respecta regulile liberei circulaţii pe piaţa muncii.

Norvegia nu se supune normelor blocului comunitar în sectoare-cheie ale economiei, dar respectă în mare parte reglementările. Astfel, Norvegia adoptă normele din spaţiul european fără a lua parte la redactarea lor.

Dimpotrivă, Elveţia îşi negociază accesul pe piaţa unică pentru fiecare sector de activitate în parte, ceea ce înseamnă că a încheiat acorduri comerciale cu UE în ultimii 30 de ani. (Berna a încheiat peste 100 de acorduri sectoriale cu UE, mai puțin în domeniul serviciilor).

Exemplul elvețian este considerat însă mai puțin probabil, pentru că Uniunea este nemulțumită în prezent de relația sa cu Berna.

Alte opțiuni ar fi încheierea unui acord de liber-schimb cu UE sau a unei uniuni vamale, cum are Turcia.

În absența unui acord, de orice natură ar fi el, din momentul ieșirii oficiale din UE, Marea Britanie ar deveni un stat terț în raport cu UE, așa cum sunt SUA sau China.

Impactul asupra britanicilor din UE

Londra va trebui să negocieze, pe de altă parte, statutul celor aproape două milioane de cetățeni britanici care trăiesc sau lucrează în state UE. Drepturile lor la pensie sau accesul la serviciile de sănătate în celelalte 27 de state ale Uniunii nu vor mai fi garantate. Iar fiecare drept care va fi negociat în favoarea britanicilor în țările UE va fi acordat sub condiția de reciprocitate pentru cetățenii UE în Regatul Unit.

„Aici am asigurare medicală de stat. A fost foarte bine. Nu ştiu ce se va întâmpla după acest rezultat. Suntem în incertitudine”, spune Thomas McCarney, un britanic care locuieşte în Spania.

La Bruxelles, e neliniște mare printre funcționarii europeni de naționalitate britanică, îngrijorați de viitorul lor. Președintele Comisiei Europene le-a promis vineri, într-un e-mail intern, că va face tot ce poate pentru a-i ajuta în acest sens.

Citiți și:

ANALIZĂ: Cum poate rămâne Marea Britanie în UE, deşi a votat pentru BREXIT