Sari la conținut

Analiză NY Times: Cine încurajează ofensiva anti-Soros din Europa de Est

Organizațiile neguvernamentale cu finanțare străină, în mod special cele care primesc bani de la Fundația Soros, din mai multe țări din Europa Centrale și de Est se află sub atac de când la Casa Albă a ajuns Donald Trump. Aceste organizații, odată protejate de Washington, care promovează valorile democrației, guvernarea transparentă și ajutorarea refugiaților au devenit țintele discursurilor populiste ale unor lideri politici din Ungaria, Macedonia, Polonia, Slovacia, Serbia, Bulgaria și România și chiar obiectul unor proiecte legislative. New York Times arată, într-o analiză, că prin politica adoptată de Administrația Trump a fost creat contextul internațional favorabil eliminării acestor organizații, care sunt critice la adresa guvernelor din țările menționate. 

George Soros Speaks About The Euro

George Soros Foto: Gulliver/ Getty Images

Lideri politici populiști din Europa Centrală și de Est au început demonizarea organizațiilor neguvernamentale cu finanțare străină și în mod special pe George Soros, omul de afaceri evreu născut în Ungaria. Însă, NYT semnalează că în Ungaria și în Macedonia aceste atacuri nu mai sunt doar la nivel discursiv, ci au început inițiativele legislative pentru a le bloca activitatea. Nemulțumiri față de prezența ONG-urilor cu finanțare străină în țări unde a fost un regim autoritar au existat dintotdeauna, însă acum situația a escaladat.

De ce? Potrivit NYT, victoria lui Donald Trump și modul în care s-a poziționat noua Administrație de la Casa Albă față de anumite valori democratice și lideri europeni a încurajat aceste mișcări. 

În mod tradițional, președinții SUA indiferent că au fost republicani sau democrați au promovat răspândirea democrației și au apărat cu încăpățânare aceste organizații. Însă, Donald Trump a declarat că nu va impune sistemul politic american asupra altor țări și chiar a rezonat cu câțiva lideri de extremă dreaptă din Europa. De asemenea, Trump a criticat UE și a făcut comentarii depreciative la adresa unor principii democratice, cel mai recent în privința presei.

Pentru lideri populiști precum Viktor Orban, care ghidează încet, dar sigur Ungaria către o democrație iliberală, noul ton adoptat de Casa Albă reprezintă o oportunitate majoră.

Macedonia: „Opriți operațiunea Soros”

În Ungaria, politicienii au început să critice ONG-urile cu finanțare străină încă din 2013. Anul următor, autoritățile au deschis o anchetă care viza ONG-urile care primeau burse de la Norvegia. Această finanțare pentru proiecte pe o perioadă limitată este o practică a țărilor Scandinave pentru a promova egalitatea economică și socială în fostele state comuniste. Poliția a descins la trei organizații și au solicitat documente de la alte 12. Rezultatul anchetei a fost că nu a fost încălcată nicio lege din Ungaria și dosarul a fost închis, scrie New York Times. 

La scurt timp după alegerea lui Trump, liderii Fidesz și-au reluat atacurile și au început să propună restricții legislative. Politicienii vor crearea unui registru al tuturor ONG-urilor cu finanțare străină și să le forțeze să își dezvăluie finanțarea. Au fost inclusiv cereri pentru ca liderii acestor ONG-uri să își facă publice detaliile financiare. Totul sub umbrela „transparenței”. ONG-urile nu sunt de acord cu această explicație și spun că mai degrabă este vorba despre hărțuire și intimidare.

În Ungaria, suporterii premierului Viktor Orban demonizează organizațiile neguvernamentale cu finanțare străină, în mod special pe cele finanțate de George Soroș, și le acuză că vor inundarea Europei cu refugiați musulmani. La începutul acestei săptămâni, Zoltan Kovacks, purtătorul de cuvânt pe probleme externe al lui Viktor Orban, a descris aceste organizații neguvernamentale drept „agenți străini finanțați cu bani străini”.

Macedonia, țară care acum se străduiește după doi ani de criză politică să formeze un nou guvern, a adoptat, poate, cea mai fermă poziție anti-Soros. Fostul premier al Macedoniei, Nikola Gruevski, a făcut apel la o „de-sorosizare” a societății și a fost cel care inspirat mișcarea „Opriți Operațiunea Soros” din ianuarie.

Campania „Opriți Operațiunea Soros” marșează pe ideea că din cauza presiunii internaționale, de la aceste ONG-uri și de la statele din Vest, a căzut guvernul de dreapta condus de Gruevski.

„Credem că în aceste vremuri tulburi este foarte important să dăm jos masca așa-numitelor organizații civice și să le dezvăluim intențiile politice și acțiunile, precum și finanțarea lor”, a spus fondatorul campaniei, Nenad Mirchevski.

Dragnea: „Am ceva împotriva domnului Soros”

New York Times scrie că din secunda în care PSD a revenit la putere în decembrie, liderul său populist, Liviu Dragnea, a cerut mai mult control asupra ONG-urilor. De asemenea, Dragnea a declarat că Soros finanțează „răul” și a jurat să îl învingă.

„Am ceva împotriva domnului Soros”, a spus Dragnea.

Liderul partidului la putere din Polonia, Jaroslaw Kaczynski, a spus că ONG-urile finanțate de Soros vor „societăți fără identitate” și susține mișcările împotriva lor. 

„Aceste organizații trebuie respinse cu toate instrumentele pe care la avem la dispoziție. Cred că trebuie eradicate și cred că odată cu alegerea noului președinte s-a și creat contextul internațional prielnic”, a spus vicepreședintele Fidesz din Ungaria, Szilard Nemeth.

Premierul Beata Szydlo a spus că vrea să creeze o nouă instituție de stat prin care să gestioneze finanțarea de la bugetul statului a tuturor ONG-urilor.

În Slovacia, un partid de extremă dreapta a propus obligarea ONG-urile să se înregistreze la guvern.

„Forțe demonice ale răului, reprezentate de Soros, familiile Clinton și Bush și alții, care nu s-au resemnat cu faptul că au pierdut alegerile, acum continuă să îl atace pe Trump și vor să scape de el”, se arată într-un articol recent dintr-un cotidian de dreapta din Slovacia.

Și în Bulgaria, atât Soros cât și organizațiile care protejează drepturile omului sunt atacate. Un ziar local, la scurt timp după victoria lui Trump, l-a numit pe George Soros „ terorist liberal”. În presa de dreapta și pro-rusă din Serbia, atacurile la adresa lui George Soros și organizațiilor sprijinite de acesta sunt frecvente, potrivit New York Times. 

„Acestea sunt locurile unde valorile democrației vor fi apărate. În Ungaria și în Polonia, nu în Europa de Vest. Democrația este mai mult decât o cutie unde se pun voturile și este mai mult decât un eveniment care are loc odată la patru ani”, a spus Goran Buldioski, directorul Inițiativei pentru o Societate Deschisă din Europa.

Născut în Budapesta în 1930, George Soros și familia lui, cu toții evrei, au supraviețuit ocupației naziste deoarece au obținut documente false de identitate. A ajuns să lucreze pe Wall Street și a făcut miliarde de dolari prin Soros Fund Management. A fondat apoi organizația Fundația pentru o Societate Deschisă și a donat până acum peste 12 miliarde de dolari pentru promovarea democrației și a libertății de expresie.

Citiți și: Pleșu, despre Soros: Ideea că un bătrân de 90 de ani manevrează planeta e comică