Cramă unicat în România. Tehnologia de prelucrare gravitațională a strugurilor, dezvoltată cu ajutorul banilor europeni

Sergiu Voicu Data actualizării: Data publicării:
Un ciorchine de strugure în vie.
Una dintre cele mai mari investiții din agricultură a fost făcută lângă Huși, la Crama Averești.

Una dintre cele mai mari investiții din agricultură a fost făcută lângă Huși, unde este o zonă în care tehnologia și banii europeni și-au dat mâna cel mai bine. Este vorba de Crama Averești.

Sergiu Voicu, jurnalist Digi24: Suntem în Averești, la una dintre cramele care se pot mândri că sunt unicat în România. Ce o face diferită? Am putea spune că banii europeni. Dar nu este singurul argument pentru care această cramă în care ne aflăm este diferită, este aparte, este unică în România. Aflăm chiar de la antreprenorul care a investit în ea, ce o face atât de specială.

Constantin Duluțe, antreprenor: Bine ați venit la domeniile Averești. Crama de prelucrare a strugurilor de la Averești este diferită față de celelalte crame pentru că are o componentă de prelucrare gravitațională a strugurilor și a mustului. Este unică prin mărimea preselor. Noi facem, spre deosebire de alte crame, macerarea strugurilor aromați în prese. De asemenea, este unică prin capacitățile de prelucrare a strugurilor, prin faptul că prima parte a prelucrării strugurilor este gravitațional.

30 de milioane de euro pentru vie și vin

Sergiu Voicu: Sunteți unul dintre antreprenorii din Vaslui care ați simțit că banii europeni pot face diferența.
Constantin Duluțe: Fără bani europeni nu aș fi făcut investiții la nivelul la care am făcut astăzi. În total în domeniile Averești, în Cramele Averești, am investit peste 30 de milioane de euro.

Sergiu Voicu: Investiția de aici de unde ne aflăm noi, ce înseamnă, ce valoare are și pe ce s-au dus finanțările?
Constantin Duluțe: Este o instalație de prelucrare a strugurilor cu o capacitate de prelucrare pe zi de o mie de tone și cu capacitate de fermentare și stocare de 4 milioane de litri. Investiția are și o componentă de producere a agentului termic. Folosim mult frigul pentru conservarea mustului și a vinului, astfel încât să reducem la minimum substanțele pe care le folosim în tratarea vinului.

Averești, tărâm al viei și al banilor europeni

Constantin Duluțe, antreprenor: Suntem chiar în vie, și nu întâmplător, pentru că ce vedem acum este tot investiție cu bani europeni. Eu am cumpărat societatea în 2007, și din 2007 până acum am replantat 650 de hectare. Am avut grijă să avem soiuri românești. Emblema noastră sunt două soiuri locale din zona Hușiului - Busuioaca de Bohotin și Zghiehara de Huși. Sunt soiuri locale. Am venit și cu soiuri internaționale în așa fel încât să avem soiuri și pentru piața externă. Suntem cei mai mari producători de Busuioacă de Bohotin din România, avem peste 200 de hectare de vie plantată, ceea ce ne ajută să creștem.

Sergiu Voicu: În plus, de asta vreți să vă și diversificați pentru că intenționați cu bani europeni să înființați și unități de cazare în zonă, să dezvoltați și turismul, nu doar zona viticolă și de producție de vin.
Constantin Duluțe: Avem un conac construit în 1874 de boierul Negruzzi. Lucrăm la un proiect pentru modernizare, unde vom face o sală de prezentare a vinului, un magazin de desfacere și bineînțeles unități de cazare a turiștilor.

Constantin Duluțe: Aici, în fiecare an, din vinurile cele mai bune punem 4 sticle pentru primul proprietar al pivniței.
Sergiu Voicu: Și în fiecare an încă 4, încă 4. Și de ce 4? 
Constantin Duluțe: Așa am preluat tradiția. Nu am întrebat și nu m-am gândit nici eu. Aia este eticheta Busuioacei de Bohotin de pe vremea comuniștilor, am cumpărat-o cu 50 de mii de euro, și după primul an mi-a crescut vânzarea cam cu 150%. Pe marketing, cel mai mult contează o etichetă, o poveste.

Sergiu Voicu: E greu să iei bani europeni ?
Constantin Duluțe: Ca să iei bani europeni, trebuie să ai bani. Banii europeni vin după ce tu faci investiția. Trebuie să ai bani să investești, ca după aceea să îți tragi partea de bani europeni. A fost greu, dar a meritat, și recomand tuturor, pentru că este o componentă foarte importantă a investiților, banii europeni atrași.

Banii europeni fac vinul mai bun

Constantin Duluțe: Dar problema fondurilor europene nu este doar ce faci cu ele. Trebuie să te gândești când termini investiția, dacă investiția respectivă îți poate aduce banii pe care i-ai investit. Ce vedeți aici este o investiție pe termen lung, nu se amortizează imediat. Se amortizează cam în 15-20 de ani, dar zic că a meritat, a crescut valoarea societății. De aseemenea, calitatea produsului. Și consider că fără investiții nu cred că aveam vreo șansă să ținem pasul cu ce se întâmplă în lume și în speță cu piața vinului.

Sergiu Voicu: Unde sunteți în piață și unde reușiți să exportați vinul pe care îl produceți?
Constantin Duluțe: Ca și suprafață suntem pe locul 6 în România, și avem o cotă destul de importantă, am început să ieșim pe piața externă, exportăm în 12 țări.

Sergiu Voicu: Dacă ar fi să dați un sfat celorlalți antreprenori care se uită la noi acum și care se gândesc la banii europeni ca oportunitate, ce ar trebui să facă sau să nu facă, să aibă succes într-un proiect?
Constantin Duluțe: Să nu ezite să ia fonduri europene. Sigur, nu este simplu, dar cu perseverență și multă muncă, se poate.

Sergiu Voicu: Ați făcut greșeli?
Constantin Duluțe: Ca orice om care muncește și greșește. Dar greșeli care s-au putut remedia. Poate nu am cerut cât ar fi trebuit și am pus mai mulți bani de la noi, dar am mers mai departe.

Sergiu Voicu: Cum vedeți oportunitatea fondurilor europene pentru economia României?
Constantin Duluțe: Sunt niște bani de care trebuie să profităm, dar în același timp trebuie să fiu corect, nu este foarte simplu. Băncile nu dau bani pe proiectul în sine, cum ar fi normal, pe lângă proiect trebuie să pui gaj, să vii cu ceva. Mulți oameni își doresc, dar nu au posibilitatea de a-și finanța proiectele.

Editor : L.C.

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri