Video Exclusiv Cum ne dorim să arate viitorul Europei? Interviu cu Manfred Weber și Siegfried Mureșan

Cristina Cileacu Data actualizării: Data publicării:
Colaj de imagini Siegfried Mureșan și Manfred Weber
Manfred Weber (dreapta), liderul Popularilor Europeni și Siegfried Mureșan, europarlamentar în același partid, au vorbit într-un interviu pentru Digi24 despre ideea din spatele Conferinței pentru Viitorul Europei.

Cum vă doriţi să arate viitorul Europei? Aceasta este întrebarea la care sunt invitaţi să răspundă cetăţenii europeni, printr-un exerciţiu amplu pe care îl fac instituţiile europene. Dacă tot se spune că la politică și la fotbal se pricepe toată lumea, iată că Uniunea Europeană ne acordă tuturor o șansă să punem în practică prima parte a zicalei. Ne plângem că nu înțelegem mare lucru din ce face Bruxelles-ul și această critică este fondată pe adevăr. Acum, fiecare dintre noi are ocazia să vorbească politicienilor despre problemele majore pe care încă le au sistemele naționale. Europa vrea o viață mai bună pentru cetățenii ei, așa că întreabă ce nu merge, ca să poată îmbunătăți. Manfred Weber, liderul Popularilor Europeni și Siegfried Mureșan, europarlamentar în același partid, au vorbit într-un interviu pentru Digi24 despre ideea din spatele Conferinței pentru Viitorul Europei, despre problemele cetățenilor europeni, inclusiv problemele românilor, dar și despre soluțiile liderilor de la Bruxelles.

Ideea de la baza Conferinței pentru Viitorul Europei 

Cristina Cileacu: Aş începe cu dvs dle Weber. Europa în acest moment este conştientă că are multe de schimbat, dar schimbările au nevoie de destul de mult timp. De data aceasta, Europa îşi întreabă cetăţenii despre ce vor să schimbe, despre viitorul ei şi aşa mai departe. Dar, din nou, nu avem prea mult timp. Deci când putem aştepta nişte rezultate de pe urma acestor îmbunătăţiri la care lucrăm acum?

Manfred Weber: În primul rând, ai dreptate, trebuie întâi să ne preocupăm de pandemie, de criză, dar adevărata provocare, cum să facem acest exerciţiu acum, cum putem să depăşim criza, ar fi o poveste de succes pe termen lung, care pentru noi înseamnă şi pregătirea pentru următoarea provocare. Nu mai trebuie să aşteptăm următoarea problemă, ci trebuie să ne pregătim pentru ea. Asta ar trebui să facem şi ca să reuşim asta, cel mai bun lucru este să îi ascultăm pe cetăţenii noştri.

Aceasta este ideea din spatele Conferinţei pentru Viitorul Europei, să ieşim pe străzi, să avem în mod real nişte platforme unde să putem discuta între noi şi sunt sigur, de exemplu când vorbesc cu oamenii din circumscripţia mea electorală, ei cer mai mult pentru zona de sănătate. Corona este deja un exemplu, vaccinarea este un exemplu, dar trebuie să mergem mai departe: de pildă, lupta împotriva cancerului sau a alzheimerului. În toate aceste puncte care sunt importante pentru oameni, Europa poate să facă mai mult. Întâi trebuie să ascultăm, apoi politicienii trebuie să treacă la lucru.

Problemele europenilor și soluțiile liderilor UE

Cristina Cileacu: Dle Siegfried Mureşan, vreau să vă întreb mai multe despre România, pentru că sunteţi român şi cunoaşteţi bine problemele de aici. Suntem ţara unde majoritatea cetăţenilor este pro-europeană, dar în acelaşi timp vedem că sunt în creştere cei care consideră că ne-ar fi mai bine în afara UE, mă refer la cei care confundă naţionalismul cu patriotismul. Care este mesajul dvs. pentru ei?

Siegfried Mureşan: Ca politicieni, datoria noastră este să oferim soluţii la problemele pe care le au oamenii. De aceea, obiectivul nostru este, inclusiv în acest context despre Viitorul Europei, este să-i convingem pe oameni că partidele pro-europene, în cazul nostru partidele de centru-dreapta, membrii Partidului Popular European avem soluţii la problemele pe care le au oamenii. Şi am văzut că naţionalismul, extremismul, partidele eurosceptice care au avut o şansă în alte state membre au făcut oamenii să sufere.

În Grecia, extrema dreaptă, partidul Syriza al lui Alexis Tsipras, a făcut lucruri rele pentru ţară, în Italia, Salvini, extrema dreaptă, a pus Italia în pericol, şi cel mai bun exemplu este Brexit, unde extrema antieuropeană a scos Marea Britanie în afara Uniunii Europene.

Datoria noastră este să le arătăm oamenilor că aceşti politicieni extremişti, care sunt foarte vocali, uneori chiar şi nepoliticoşi, nu au soluţii la problemele oamenilor. Ce predică ei, adesea ceva ce nu respectă nici pe ei, nu funcţionează şi în realitate, nu au soluţii, în timp ce noi avem soluţii şi trebuie să ne asigurăm că nimeni nu rămâne în urmă. Şi am văzut şi în timpul pandemiei. Uniunea Europeană a cumpărat vaccinuri, pentru toţi oamenii, din toate statele membre, în numere şi cantităţi egale. Deci în toate procesele de dezvoltare de succes viitoare, chestiuni precum mediul şi digitalizarea, trebuie să ne asigurăm că acestea funcţionează pentru toţi oamenii, toate afacerile şi nimeni nu rămâne în urmă.

O noua revoluţie democratică pentru Europa

Cristina Cileacu: Dar dle Weber, în regulă, partidul dvs are soluţii, dar cum puteţi, ca politicieni, să-i convingeţi pe oameni că soluţiile dvs sunt bune, iar soluţiile pe care le au partidele naţionaliste sunt mai puţin bune? Dacă ne uităm la sondaje în toată Europa, numerele sunt cam aceleaşi, diferenţele sunt foarte mici.

Manfred Weber: Cel mai bun test este mereu realitatea, dovada. Ce spunea şi Siegfried, ce este cu adevărat ruşinos este ce aduce acum Brexit, de pildă faptul românii nu mai pot studia prin programul Erasmus, în Marea Britanie, la universităţile Cambridge sau Oxford. Sunt blocaţi acum. Este aceasta lumea în care vrem să trăim mâine? Nu cred. Şi mulţi români cred la fel. Deci avem dovezi pentru asta. Şi vedem în toată Europa, în Olanda am avut alegeri acum câteva săptămâni şi populiştii au pierdut. Nimeni nu crede că populiştii de stânga sau de dreapta ar fi putut să rezolve criza corona într-o manieră mai bună. Nimeni, Germania, Spania, nimeni nu crede asta. De aceea, realitatea este cel mai bun test pentru aceste lucruri.

Ultimele luni au fost foarte grele pentru cei care sunt la putere, cum ar fi partidul nostru în România, pentru că s-au simţit presiunea şi cererile din partea cetăţenilor. Dar acum vine vara, vaccinările sunt din ce în ce mai multe, avem o împărţire corectă a vaccinurilor în toată Europa, putem deci demonstra că abordarea europeană este cea corectă. Ce cred eu că este acum interesant este faptul că aş vrea să văd o competiţie pentru Viitorul Europei în cadrul acestei conferinţe şi vreau să văd cum creştini-democraţii, Partidul Popular European, suntem convingători prin idei interesante şi proaspete, mă refer la chestiuni vizionare.

Aş vrea să visez și eu puțin la Viitorul Europei, de exemplu să facem Europa mai democratică, de ce nu, să votăm în viitor pentru un preşedinte al Uniunii Europene, este un proiect pe termen foarte lung, ştiu, dar de ce să nu visăm la aceste lucruri, la cum să aducem oamenii mai aproape de Bruxelles, mai aproape de procesul de decizie european. Încercăm să facem asta zilnic, dar mai avem nevoie de un impuls, de o noua revoluţie democratică pentru Europa. La asta visăm noi, ca Partid Popular European şi sper că putem să-i convingem şi pe oameni de aceste lucruri.

Ce își doresc românii de la Uniunea Europeană

Cristina Cileacu: Dle Mureşan, credeţi că românii vor urma acest vis despre care vorbeşte dl Weber, dacă luăm în calcul faptul că în general ne place Uniunea Europeană, cum spuneam, dar totodată spunem şi "oh, aceşti oameni de la Bruxelles, sunt atât de plicticoşi, nu prea înţelegem ce fac" etc

Siegfried Mureşan: Ce este specific României este faptul că românii sunt pro-europeni şi înţeleg beneficiile Uniunii Europene. Tinerii români pot alege liberi acum unde să studieze, în oricare dintre statele membre UE, mulţi cetăţeni români aleg unde să locuiască, unde să trăiască în UE, deci suntem în mod sigur peste medie, dacă vorbim despre gradul nostru de pro-europenism, comparativ cu alte state membre. Referitor la a doua parte a întrebării.

Simţim că Bruxelles este ceva îndepărtat şi aşa mai departe? Nu cred că asta este ceva specific pentru România. Aceste întrebări există în toate statele membre ale Uniunii şi trebuie să fim sinceri: noi, ca politicieni aleşi în Parlamentul European trebuie să facem lucrurile mai bine. Trebuie să mergem la oameni, să vorbim despre interesele lor, să mergem acolo unde sunt ei. De asemenea, trebuie să arătăm faptele, pentru că multe lucruri despre Europa, pe care euroscepticii le prezintă ca fiind prea multă birocraţie, prea costisitoare etc, pur şi simplu nu sunt adevărate.

Parlamentul European este în multe privinţe la fel de transparent sau chiar mai transparent decât multe dintre parlamentele naţionale ale statelor membre UE. Mă refer la faptul că întâlnirile noastre sunt în comisii specializate, planurile sunt publice, Parlamentul European nu este mai puţin transparent ca alte parlamente naţionale, dar ce avem de făcut este să găsim metode prin care să comunicăm despre toate acestea într-o manieră care este relevantă pentru oameni şi de aceea, ce spunea şi preşedintele Weber mai devreme, este atât de important.

Această conferinţă despre Viitorul Europei ar trebui să fie procesul prin care noi întrebăm oamenii cum vor să fie Europa în viitor. Noi, ca Partidul Popular European, avem o idee. Vrem ca Europa să fie mai democrată, mai inovativă, mai modernă, să aibă o economie puternică bazată pe companii inovatoare, mici şi mijlocii, să susţinem tinerii antreprenori, să susţinem cercetarea în Europa, să facem mai multe în domeniul sănătăţii, pentru că oamenii aşteaptă asta de la noi. Acestea sunt ideile noastre, dar îi vom întreba şi pe oameni şi intenţia noastră este să facem ce vor oamenii de la Europa, în următorii ani.

Ce își doresc liderii UE pentru viitorul Europei

Cristina Cileacu: Dle Weber, dacă m-aţi întreba pe mine, cetăţean european, nu jurnalist, ce vreau pentru Viitorul Europei, aş spune că vreau o voce mai puternică a Uniunii Europene în politicile externe. Ce credeţi că poate Europa să facă din acest punct de vedere, pentru că ce vedem acum arată mai degrabă ca o imagine slabă, nu este o imagine slabă, dar arată ca una.

Manfred Weber: Mulţumesc mult pentru părerea ta despre acest lucru. Aceasta este chestiunea cheie pentru Uniunea Europeană în această decadă. Vom putea să facem asta la nivelul global al mesei de negocieri? Da sau nu? Și imaginați-vă când oamenii stau împreună la conducerea globală, cine ar trebui să ridice mâna și să spună: sunt pentru economia de piață, dar vreau să am o economie de piață socială. Vor face americanii asta, va face Rusia asta, va face China asta? Nu, noi europenii trebuie să facem asta. Va ridica cineva mâna și va spune: trebuie să ne preocupăm de mediu, de protejarea lui. Nu știu cine va face asta, dar noi ca europeni suntem convinși de asta și în cele din urmă sunt conflicte internaționale, cum este cel din Ucraina, cu Rusia. Cine va ridica mâna să spună: îmi pare rău, să rezolvăm problema într-o manieră diplomatică, nu cu armele în mâini.

Să investim în diplomație, să investim într-o bază de argumente cu valoare. La asta poate contribui Europa. Am învățat acest lucru după finalul Celui De-al Doilea Război Mondial, am evitat divizarea continentului nostru și de aceea trebuie să contribuim din plin la această evoluție. Dar precondiția este să fim uniți și aici trebuie să vorbim de asemenea despre structura de lucru, pentru moment putem lucra la nivel global doar dacă avem susținerea unanimă a tuturor celor 27 de state. Și întotdeauna este măcar un membru în interiorul acestui club, care se opune unei idei. De aceea, trebuie să depășim acest lucru. Putem avea o voce europeană puternică, dacă revenim la principiile de bază ale procesului de decizie democratic și asta înseamnă decizia majorității. De asta avem nevoie acum, la nivel european.

Următorii 10 ani, decisivi pentru viitorul Europei

Cristina Cileacu: Dar cum poate fi făcut acest lucru, pentru că acest subiect este prezent de mult timp?

Manfred Weber: Nu putem face asta forțând oamenii să facă asta. Europa este o uniune de țări care vor să fie împreună în mod voluntar. Nu suntem un stat, nu putem impune lucruri statelor membre. Avem nevoie de recunoașterea faptului că acesta este un avantaj pentru noi toți. Și asta trebuie discutat, trebuie să ajungem la această înțelegere. Dar, ca să fiu clar, cred că în următorii 10 ani vom decide multe pentru Viitorul Europei, pentru că următorii 10 ani vor fi decisivi.

Și aș merge mai departe și aș spune, dacă vor fi una-două țări în viitor care vor bloca puterea Uniunii Europene, atunci trebuie să luăm în calcul să facem următorul pas spre unificarea europeană fără acelea. Deci nu mai putem aștepta după cele care sunt prea lente, care nu înțeleg realitatea acestei lumi, de aceea, acest proces de decizie este unul cheie. Uneori este puțin cam tehnic, dar este unul cheie.

România și PNRR-ul „învățat din mers”

Cristina Cileacu: Dle Mureșan, dacă tot discutăm despre solidaritate la nivelul UE, trebuie să vorbim și despre PNRR și în cazul României și vă pun întrebarea în calitate de român, pare că autoritățile noastre nu prea au înțeles aceste componente importante: cea digitală și cea de mediu. Credeți că vom reuși în cele din urmă să avem un plan bun, ca restul țărilor?

Siegfried Mureșan: Da, bineînțeles că vor reuși. Adevărul este că lucrăm acum la cel mai mare pachet de susținere economică făcut vreodată la nivel european, 750 de miliarde de euro, mai mulți bani ca niciodată și când Comisia Europeană a propus asta, a menționat că banii trebuie să meargă în două direcții. Mediu și digital. Noi, în Parlamentul European am spus că nevoile Europei sunt mai diverse. Da, susținem transformările pentru digitalizare și mediu, dar la nivelul celor 27 state membre ale Uniunii, nevoile sunt mai diverse și am spus că banii ar trebui folosiți de asemenea pentru modernizarea și lărgirea spitalelor existente, sau pentru construcția de spitale noi unde este nevoie, sau de infrastructură acolo unde trebuie construită, să încurajăm cercetarea și dezvoltarea și așa mai departe.

Deci practic, acum, prin respectarea regulilor europene, banii pot fi folosiți în șase domenii, datorită implicării Parlamentului, nu doar în mediu și digitalizare, dar și în coeziunea economică, socială, rezistența instituțiilor și bani pentru tineri. Este pentru prima oară când avem un astfel de pachet de susținere economică. Și este puțin și învățat din mers, pentru că avem o legislație la nivel european și acum, fiecare dintre statele membre din UE trebuie să prezinte Comisiei Europene planurile lor de absorbție a banilor și pot să vă spun că am avut primul dialog oficial între Parlamentul European și Comisia Europeană și Comisia Europeană a confirmat că planurile depuse până acum, după discuții între Comisie și statele membre, îndeplinesc țintele pentru digital și mediu.

Principala provocare va fi să se folosească banii pentru reforme, să ne întărim economiile, pentru că acest fond se numește recuperare și reziliență. Deci, ca să fim siguri că ne întărim statele, economiile, administrațiile publice, că le facem mai moderne, mai digitale, le întărim într-un fel în care crizele viitoare nu pot lovi și nu ne vor mai găsi nepregătiți, pentru că aceasta așa ne-a găsit. De asemenea, trebuie să ne întărim și sistemul medical, deci răspunsul scurt la întrebare este: da, sunt sigur că până la urmă, guvernul României este acum într-o fază firească de dialog cu Comisia Europeană, ca toate statele, dar acest dialog merge în direcția corectă, deci ca să răspund la întrebare, sunt sigur că planul care va fi predat de guvernul României va îndeplini condițiile europene în ceea ce privește digitalizarea și mediul, când va fi depus în mod formal, în curând.

Țări diferite, dorințe diferite pentru viitorul Europei

Cristina Cileacu: Următoarea întrebare este pentru ambii, dar aș începe din nou cu dl Weber. La nivelul UE sunt diferențe, așa cum a spus dl Mureșan, economice, sociale și așa mai departe, dar de asemenea sunt diferențe de mentalitate a popoarelor noastre. Dacă tot vorbim despre Viitorul Europei, dorințele și opiniile oamenilor, ale cetățenilor europeni, nu vor fi prea diferite când se referă la Viitorul Europei?

Manfred Weber: Cred că toată lumea poate contribui și toată lumea este invitată, deci nu avem europeni de clasa întâia și clasa a doua. Mai ales vaccinarea dovedește din plin acest lucru. A fost o cerere uriașă din partea tuturor țărilor care voiau să își vaccineze cetățenii, dar am reușit ca în Germania, România, Italia, Lituania etc să avem acces egal la vaccinuri. Nu există europeni de clasa întâia și a doua. Este unul dintre cele mai importante mesaje în această perioadă, să garantăm acest lucru și același lucru este valabil și pentru accesul la dialogul despre viitor. Nu este vorba despre țara din care ești, cred că este mai mult despre: sunt idei bune, este suficientă motivare, sunt idei proaspete, asta căutăm, asta caută Europa și sunt sigur că mulți oameni din România pot avea idei bune.

Ai menționat salariile și acest sentiment de a fi lăsați în urmă în acest proces. Aș spune că în ultimii ani, evoluțiile din România au fost pozitive, deci oamenii simt că beneficiază de pe urma faptului că Europa este o piață atât de mare. Dacă vorbim despre aspectul Europei sociale, a economiei sociale de piață, este ceva la care ne gândim mult, noi în calitate de creștini-democrați discutăm despre asta. Nu vrem să unim totul și să armonizăm totul, nu aceasta este substanța. Substanța este că noi credem în economia socială de piață și de aceea, această cooperare între sindicate și angajatori este un dialog bun, este esența pentru tot și asta trebuie întărit în toată Europa, ca să creăm o economie de piață socială, ca model pentru viitor.

Siegfried Mureșan: Bineînțeles, sunt de acord cu ce a spus Președintele (n.r. PPE).

Cristina Cileacu: Sunteți în același partid, trebuie să fiți de acord.

Statutul de membru UE a ajutat România să se dezvolte 

Siegfried Mureșan: Ce voiam să spun este că tot ce a menționat Președintele (n.r. PPE) este un rezultat al discuțiilor și dezbaterilor pe care le-am avut în familia noastră politică și dacă mă uit la România, la tot felul de cifre, este clar că la 14 ani după ce am intrat în UE suntem mai bine în termeni de salarii, categorii economice și chiar acum mă uitam la cele mai noi cifre, iar România a intrat în UE la 1 ianuarie 2007, am contribuit cu 21 de miliarde de euro la bugetul UE, atât a plătit România la bugetul UE, 21 miliarde și am beneficiat, am primit în același timp 63 de miliarde de euro. Am plătit 21, am primit 63, am primit de 3 ori mai mult decât am plătit.

Este clar că statutul de membru UE a ajutat România să își dezvolte infrastructura, economia, să o facă mai competitivă. Desigur, ca cetățeni ne dorim ca lucrurile să se întâmple mai repede, dar direcția este categoric corectă și legată de ceea ce a spus Președintele (n.r. PPE) mai devreme: convergența din UE, cred că fondurile pe care le decidem acum sunt cea mai bună oportunitate să facem asta. În anii viitori Europa va cheltui mai mulți bani ca niciodată. Este mai important ca niciodată să cheltuim bine acești bani, că vom face economiile mai competitive, mai avem de construit autostrăzi, să le terminăm, să modernizăm căile ferate, să ne modernizăm sistemele digitale, infrastructura energetică, ne reducem dependența energetică, facem mai verde și mai curată producția de energie, astfel încât noile fonduri sunt o ocazie pentru transformarea economiilor, pentru convergență și pentru reducerea discrepanțelor acolo unde ele încă mai există.

Un lucru este sigur, discrepanțele sunt deja reduse în ultimii ani și, asta se datorează, cum a spus Președintele (n.r. PPE) faptului că suntem toți parte din piața unică a Uniunii Europene, dar de asemenea, și fondurilor europene pe care le-am primit.

Manfred Weber: Și vreau să clarific ceva, Siegfried Mureșan nu are obligația să urmeze Președintele. Siegfried este o persoană sigură pe ea, capabil să apere interesele României în grupul nostru și reușește să facă asta cu succes. Dar în cele din urmă suntem prieteni într-o echipă unită și asta este ideea Europei. Context național puternic, interese naționale puternice, dar în cele din urmă înțelegem că apărarea interesului național se face alături de ceilalți, prin poziții comune. Deci doar am vrut să clarific asta.

Cristina Cileacu: Am glumit. Manfred Weber, Președintele Partidului Popularilor Europeni, Siegfried Mureșan, europarlamentar al aceluiași partid, vă mulțumesc pentru acest interviu.

Manfred Weber & Siegfried Mureșan: Mulțumim.

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri
Playtech
Imagini din satelit cu Valencia înainte și după inundațiile catastrofale provocate de fenomenul DANA
Digi FM
"Am localizat mașina, dar ei nu sunt aici". Mărturia unei românce din Spania, ai cărei părinți au dispărut în...
Pro FM
Val de reacții după ce Delia a apărut pe rețelele de socializare într-o altă ținută extravagantă: „Ce este în...
Film Now
Winona Ryder a împlinit 53 de ani. De ce se simte norocoasă alături de partenerul ei: „Avem multe în comun”
Adevarul
Cum se declanșează o afecțiune care provoacă degradarea celulelor creierului. Simptomele bolii apar între 30...
Newsweek
Cu cât crește o pensie dacă vei cumpăra între 1 și 6 ani de vechime? Termenul expiră în 2 luni
Digi FM
Ce este DANA, fenomenul extrem care a lovit Spania. Inundații devastatoare și aproape 100 de morți
Digi World
O asistentă a dezvăluit cele mai comune regrete pe care le aveau pacienții aflați pe patul de moarte
Digi Animal World
Imagini virale cu un pelican care încearcă să mănânce un pui de Capibara: „Se uită la el de parcă nu ar fi...
Film Now
Tim Burton, apariție rară alături de cei doi copii ai lui. Billy Ray și Nell au moștenit trăsăturile tatălui...
UTV
Ilona Brezoianu a povestit despre modul inedit in care si-a cunoscut sotul. „E o poveste cu final fericit."