Sari la conținut

Der Spiegel: NATO se teme că nu va putea face față unui atac din partea Rusiei

NATO se teme că nu va fi în măsură să contracareze o agresiune rusească în Est atât timp cât capacitatea sa militară „s-a atrofiat” de la sfârșitul „Războiului Rece”, scrie revista germană Der Spiegel, care se sprijină în afirmațiile sale pe un raport confidențial al Alianței, relatează vineri AFP, citată de Agerpres.

Capacitatea NATO de a susține la nivel logistic o consolidare rapidă în teritoriul foarte întins”, sub responsabilitatea Comandamentului suprem al forțelor aliate în Europa (SACEUR), „s-a atrofiat de la sfârșitul Războiului Rece”, potrivit raportului, despre care revista germană susține că a făcut rost de un exemplar.

Conform aceluiași document, nu există o garanție suficientă că însăși forța de reacție rapidă (NRF, NATO Response Force) ar fi în măsură să reacționeze rapid și, dacă este nevoie, timp îndelungat.

Raportul, care ar urma să fie discutat în curând de către miniștrii NATO, descrie astfel o organizație incapabilă să contracareze o eventuală agresiune militară rusească, din cauza în principal a unei structuri de comandă dispersate, rezumă Der Spiegel, în extrase ce vor apărea în ediția sa de sâmbătă.

Această slăbiciune neliniștește îndeosebi țările baltice și scandinave, vecine cu Rusia. „Știm că trebuie să adaptăm și să modernizăm Alianța și structurile de comandă”, a declarat ministrul norvegian al apărării, dna Ine Eriksen Soreide, pentru Der Spiegel.

Președinta lituaniană, Dalia Grybauskaite, a cerut deja în martie implantarea unui important centru de comandă al NATO pe flancul său estic, în contextul amenințării crescânde dinspre Rusia.

Relațiile dintre Moscova și NATO s-au degradat considerabil după anexarea Crimeei în 2014, apoi la începutul conflictului din estul Ucrainei, provocat de separatiștii proruși.

Ca reacție, Aliații au decis să-și pună trupele în stare de alertă. NRF aproape că s-a dublat, ajungând la 40.000 de oameni. NATO a convenit, de asemenea, să-și consolideze prezența militară în Est, desfășurând patru batalioane începând din 2017 în Estonia, Letonia, Lituania și Polonia.

„Forțele NATO nu au fost de decenii atât de bine pregătite și atât de capabile să se desfășoare cum sunt în prezent, a reacționat o purtătoare de cuvânt a Alianței, Oana Lungescu, refuzând să comenteze informațiile revistei germane.

AFP precizează că Aliații au întrerupt practic orice cooperare cu Rusia, dar ei încearcă să mențină un dialog. În acest cadru, ambasadorii celor 29 de țări ale NATO urmează să se întâlnească cu omologul lor rus, Alexandr Grușko, pe 26 octombrie la Bruxelles.