Sari la conținut
News Alert

Dosar internaţional | Burkini, subiect fierbinte de dezbatere în Franţa

Cu sau fără burkini pe plajă? E cea mai aprinsă dezbatere a verii în Franţa. O dezbatere declanşată de un ordin al primăriei din Cannes care a interzis purtarea pe plajă a costumelor de baie care acoperă în întregime corpul. Musulmanii din Hexagon s-au revoltat. La fel şi mulţi catolici. La aproape o lună de la impunerea interdicţiei, Consiliul de Stat din Franța a suspendat decizia. Dar, acest lucru nu a pus capăt controverselor. Şi, dincolo de cât de acoperitor sau nu este un costum de baie, dezbaterea este de fapt despre ciocnirea culturilor, despre percepţia religiei într-o ţară în care laicitatea este garantată prin lege, dar care are şi un număr mare de musulmani.

28 iulie. Primarul din Cannes dă un ordin prin care accesul pe plaje și în apă este interzis oricărei persoane care nu are o ținută corectă, care să respecte bunele moravuri și laicitatea.

Adică: "O ținută de plajă care afișează ostentativ o apartenență religioasă, în contextul în care Franța și locurile de cult religios sunt în prezent ținta unor atacuri teroriste, poate crea riscuri și tulburări ale ordinii publice care trebuie prevenite", spune Ordinul primarului din Cannes.

Primarul din Cannes face astfel legătura între apartenenţa la o religie, atacuri teroriste şi tulburarea ordinii publice - acesta din urmă fiind singurul domeniu în care un edil poate emite ordine. Exemplul a fost urmat de alte 30 de localităţi din Franţa. Ordinul de interdicţie e însoţit de o amendă de 38 de euro pentru oricine încalcă noua regulă.

Destul de repede au apărut şi incidentele, ca urmare a aplicării noii măsuri. În localităţile în care a fost impusă interdicţia, zeci de femei au fost amendate şi obligate să părăsească plajele publice pentru că purtau burkini. Intervenţia forţelor de ordine a stârnit reacţii diverse. Unii au aplaudat iniţiativa, alţii au denunţat încălcarea drepturilor omului. Un om de afaceri algerian a anunţat public că va plăti toate amenzile încasate în Franţa de femei purtând burkini.

Dezbaterea a devenit din ce în ce mai tensionată după ce pe Internet au apărut fotografii cu o femeie pe care mai mulţi poliţişti au abligat-o să-şi dea jos costumul de baie tip burkini. S-a întâmplat pe 24 august, la Nisa. Mulţi francezi au denunţat un comportament agresiv din partea oamenilor legii şi stigmatizarea femeilor musulmane. Primarul oraşului le-a luat, însă, apărarea jandarmilor, spunând că nu au făcut decât să aplice regulile în vigoare, şi i-a criticat pe cei care au distribuit fotografii cu aceştia pe Internet, acuzându-i de acte provocatoare.

Şi în Marsilia, oraş în care nu a fost impusă interdicţia burkini, a avut loc un incident. Mai multe persoane au abordat o femeie care purta văl şi au agresat-o verbal.

Au început să spună că s-au săturat de arabi, cu obiceiurile lor şi au strigat tot felul de lucruri rasiste pe plajă. I-au cerut să plece de pe plajă, împreună cu soţul, cu mama şi cu copiii ei. Apoi toţi s-au agitat, toată lumea vorbea, toată lumea avea o părere. Dar, în cele din urmă a rămas pe plajă”, povesteşte un martor.

Asta, după intervenţia unor poliţişti care, într-o primă fază au scos-o din apă pe femeia cu văl, pentru a înţelege ce se întâmplă.

Şi oficialii francezi s-au împărţit în două, în dezbaterea despre burkini. În tabăra celor care susţin măsura sunt premierul francez, Manuel Valls şi fostul preşedinte, Nicolas Sarkozy - acum candidat pentru un nou mandat la Elysee.

Manuel Valls, premierul Franţei: „Acest termen este rezultatul combinării cuvintelor bikini şi burka. Pentru mine e un simbol al subjugării femeii. Ca şi cum femeia, în spaţiul public, ar fi necuviincioasă şi trebuie să se acopere.”

Nicolas Sarkozy, candidat la prezidenţialele din Franţa: „Refuz ca femeile să poarte văl la şcoală, la universitate! Refuz burkini pe plajele din Franţa şi la piscinele din Franţa! Fermitatea Republicii este acum testată de provocări, militanţi şi politică. Republica trebuie să fie fermă. Cer o lege care să interzică burkini pe întreg teritoriul Republicii.”

Aflat deja în campanie electorală, fostul preşedinte francez a promis că, dacă va câştiga alegerile de anul viitor, va propune modificarea Constituţiei pentru a interzice burkini la nivel naţional.

În cealaltă tabără, ministrul francez de interne, Bernard Cazeneuve, atrage atenţia că o astfel de lege ar fi ineficientă și ar putea provoca tensiuni ireparabile, într-un moment în care Franţa are nevoie de înţelegere între diferitele confesiuni şi de vindecare după atacurile teroriste din ultimul an şi jumătate. Mai mult, el a criticat opoziţia pentu că încearcă să câştige capital politic din această dezbatere, într-un moment dificil pentru Franţa.

Cât despre actualul lider de la Elysee, Francois Hollande a fost destul de vag în declaraţii.

Francois Hollande, preşedintele Franţei: „În Franţa, viaţa în spaţii comune presupune reguli şi respectul pentru reguli. Ceea ce înseamnă că fiecare dintre noi se conformează regulilor, fără provocări şi fără stigmatizare.”

Francois Hollande s-a ferit, astfel, să spună clar dacă este pentru sau împotriva burkini. A vorbit doar despre respectarea regulilor. Iar noua regulă este că ordinul de interdicţie dat de primării la sfârşitul lunii trecute a fost suspendat. Pe 26 august, Consiliul de Stat din Franța - cea mai înaltă jurisdicție administrativă a ţării - a decis să anuleze interdicţia şi le-a reamintit tuturor primarilor care au invocat principiul laicității că ei nu se pot baza pe alte considerații decât ordinea publică pentru a interzice accesul pe plaje. Altfel spus, pentru a menţine ordinul în vigoare trebuie să demonstzreze că burkini reprezintă un risc real pentru ordinea publică.

Totuşi, după decizia Consiliului de Stat, doar două din cele 31 de localităţi cu ordin de interdicţie pentru burkini l-au şi suspendat. Restul primarilor spun că vor menţine măsura. Preşedintele Ligii Drepturilor Omului a avertizat deja că-i va da în judecată pe aceşti primari, dacă nu revin asupra deciziei.