Sari la conținut

Emil Hurezeanu: Occidentul, fără să aibă disensiuni importante, nu are nici acorduri importante

S-a tot vorbit despre aceste încălcări ale convențiilor reciproce, pentru că Rusia - cu bombardiere, cu avioane de luptă – navighează periculos în zona internațională, în spațiul aerian internațional. Dar la limita spațiilor suverane. Pe de altă parte se apropie periculos de avioane civile, de alte avioane de luptă. Zilele trecute nu și-a ascuns curiozitatea față de Fregata Regina Maria într-o ipostază acvatică”, a spus Emil Hurezeanu.

Este una din încercările Alianței Nord-Atlantice de întărire a mușchiului militar. NATO a progresat în reacții, poate chiar mai multe decât Uniunea Europeană în sancțiunile economice. Cel mai bun exemplu este declarația ministrului de Externe al Germaniei, de săptămâna trecută, prin care Germania accepta ajutoare NATO cu transferuri de contingente și tehnologie în România. Până acum câteva luni, aceeași țară - Germania - nu era de acord cu transferuri similare ale Alianței Nord-Atlantice, astăzi pe teritoriul german, în Polonia”, a punctat jurnalistul.

Alianța Nord-Atlantică trage acest semnal de alarmă, acum, și în legătură cu avioanele. Să vedem dacă rușii țin cont de acest avertisment. Probabil țin cont. Până acum, singura strategie occidentală de la începutul conflictului radical est-vest, de la sfârșitul celui de-al doilea război mondial, a fost izolarea comunismului; așa-zisul containment din 1946, așa-zisa lungă telegramă, o scrisoare semnată „Mister X”, sau așa ceva, de către celebrul diplomat american George Kennan, care lucrase la ambasada americană la Moscova în timpul celui de-al doilea război mondial și după aceea”, a subliniat el.

Acest domn George Kennan a formulat conceptul strategic de maximă importanță și longevitate al Americii care a dus la câștigarea Războiului Rece de către americani, în fruntea Occidentului. Anume: izolezi comunismul sovietic, că aici era pericolul, era o formă de a izola Uniunea Sovietică, nu admiți niciun fel de avans. De multe ori au fost și erori, au fost și concepții greșite – de exemplu, ani de zile, conflictul din Vietnam a fost promovat de americani în ideea că este o extindere a intereselor comunismului chinezesc, pornind de la cel sovietic, în Indochina. În realitate, între China și Vietnam erau rivalități care țineau de state naționale cu interese și cu agende diferite”, a mai spus Emil Hurezeanu.

Cert este că o astfel de strategie a containment-ului, a învăluirii, a izolării, n-a prevăzut numai izolare, ci și forță, dar n-a exclus nici dialogul. Până una-alta, știm că doar de această strategie eminamente de forță, de demonstrație militar-politică, a ținut cont Rusia”, a subliniat el.

Trebuie să recunoaștem că Occidentul și-a impus poziția Uniunii Sovietice în mod definitiv la începutul anilor 70 și începutul anilor 80, când țări mai degrabă prietenoase față de Uniunea Sovietică, politicieni, grupuri politice, în Germania și în Franța -deși, și Franța, și Germania erau conduse de doi lideri socialiști în Franța, social-democrați în Germania, Europa a acceptat înarmarea cu rachete cu rază medie de acțiune, rachete nucleare americane, în ripostă la încercările Rusiei de a instala rachetele, pe vremea aceea, SS-20 – astăzi au ajuns la SS-27 – în Crimeea, în mai multe țări comuniste, în Pactul de la Varșovia. De abia atunci - și eu cred în această interpretare - geronții de la Kremlin, dincolo de dispariția lor în hăul morții, au acceptat venirea la putere a unui om al dialogului care a fost Mihail Gorbaciov. De abia atunci când Occidentul și-a făcut din plin demonstrația coerenței și forței, acționând în același fel și adoptând formula americană a mușchiului militar la fel de puternic ca mușchiul diplomatic, dacă nu mai puternic. Este strategia de care a ținut cont Uniunea Sovietică și care a dus la sfârșitul Războiului Rece. Poate da cineva acum asigurări complete că o repetare a acestei strategii de forță nu va întărâta și mai mult adversarul, făcându-l de abia acum să-și extindă agresiunea în Ucraina, în alte părți? E greu de crezut, pentru că puterile mari, și aici avem de-a face doar cu două puteri realmente mari din punct de vedere militar - pentru că dispun de mijloace nucleare asemănătoare, țin cont de această strategie a intimidării reciproce pe un suport al focoaselor nucleare, în care paritatea sau egalitatea este aproape aceeași. Și asta le împiedică la un moment dat să intre în aventuri sau în acte necontrolate”, a afirmat Emil Hurezeanu.

Nu suntem acum în situația din 1978-79-80. Și atunci populația Germaniei și populația Franței demonstra cu milioanele pe străzi, între orașe, împotriva înarmării occidentale. Până la urmă, populația n-a mai demonstrat și liderii politici au obținut sfârșitul Războiului Rece acceptând înarmarea. Astăzi nu suntem în aceeași situație pentru că Occidentul are mai multe puncte de vedere. Fără să aibă disensiuni, nu are nici acorduri importante în legătură cu atitudinile importante. N-aș spune că America este mai hotărâtă în strategiile ei antihegemoniale împotriva încercărilor rușilor: de a destabiliza situația în Europa de Răsărit, dar și în Orientul Apropiat. Nici americanii nu mai sunt ce-au fost și nici europenii, din păcate”, a mai spus Emil Hurezeanu.