Sari la conținut
News Alert

Extrema-dreaptă europeană, finanțată (și) din SUA

Săptămâna viitoare sunt alegeri generale în Olanda, iar oamenii se tem că se fac intervenţii din exteriorul ţării pentru ca extrema-dreaptă să câştige.  Serviciile de informaţii atrag atenţia asupra propagandei ruse, însă ies la lumină şi sume mari de bani venite din Statele Unite.

Partidul extremist care a promis că va scoate Olanda din Uniunea Europeană primeşte donaţii de la milionari care l-au susţinut şi pe Donald Trump. Multe dintre aceste finanţări sunt la limita legii. Însă Europa, neobişnuită ca alegerile sale să atragă aşa mult interes din afară, pare că în lupta cu intruziunile externe duce lipsă de anticorpi.

La 15 martie Olanda deschide maratonul european al alegerilor - urmează Franţa, Germania, poate şi Italia. Mizele par să fie uriaşe nu doar pe plan intern, ci şi în afara acestor ţări. Serviciile de informaţii europene avertizează că Rusia face eforturi pentru a aduce victoria partidelor de extremă dreaptă. Eforturi care se materializează în campanii de dezinformare şi în atacuri de hacking menite să discrediteze adversarii acestor partide.

Însă nu doar Rusia forţează un rezultat care s-o avantajeze. The New York Times arată că Partidul Libertății, cu o retorică puternic anti-europeană şi anti-islam, primeşte sume mari de bani din America. David Horowitz, un activist de extremă-dreapta, a virat în conturile partidului 150 de mii de dolari timp de doi ani, din care 120 de mii în 2015.  A fost cea mai mare donaţie politică individuală făcută în acel an în Olanda.

Horowitz, însă, a devenit interesat de politica olandeză ceva mai devreme, în 2010, când Geert Wilders, liderul partidului extremist, a început să aibă probleme cu legea. I se deschidea dosar pentru instigare la ură împotriva musulmanilor, iar finanţatorul declara că Wilders e un erou. De atunci şi până acum liderul politic a fost găsit vinovat într-un alt caz de incitare la ură, de aceasta dată împotriva marocanilor. În paralel, şi fundaţia donatoare jonglează cu ilegalităţile. Statutul sub care e înregistrată in America nu îi permite, conform legii de acolo, să facă donaţii politice. Dar organizaţia susţine că a dat banii pentru a acoperi cheltuielile legale ale lui Wilders, ceea ce nu s-ar califica drept donaţie politică.

Partidul Libertății, care în sondaje apare când învingător, când învins la limită, a mai primit bani şi din partea fundaţiei Middle East Forum, condusă de un personaj cunoscut pentru remarcile controversate la adresa Islamului. Preşedintele organizaţiei spune că i-a oferit politicianului Geert Wilders o sumă cu șase zerouri, dar, din nou, nu ca donaţie politică, ci pentru a acoperi costurile de judecată ale acestuia.

În întreaga Europă, însă, partidele de extremă-dreapta încep să speculeze puternic portiţele legislative. Până de curând, legea germană spunea că partidele pot primi de la stat echivalentul sumei pe care o strâng din surse private, dar numai până în pragul de cinci milioane de euro. Cum cei de la Alternativa pentru Germania nu aveau donații de 5 milioane, au început să vândă pe internet lingouri și monede de aur tocmai pentru ca apoi să poată primi de la stat maximul de bani.

La fel, Frontul Național al lui Marine Le Pen a ocolit legea care spune că partidele politice nu pot primi donaţii de la companii, luând în schimb imprumuturi de la o bancă din Rusia. Când instituţia de credit a falimentat, partidul lui Le Pen nu a reuşit să convingă nicio bancă din Franţa să-i dea un credit.