Sari la conținut

Ministrul de externe al Ungariei: Pe mine mă bucură că am găsit un partener în actualul guvern român

 Sensibilitate şi pragmatism. Acestea sunt cuvintele care descriu relaţiile dintre româno-ungare, în viziunea ministrului de externe de la Budapesta. Sensibilitate, pentru că maghiarii nu consideră motiv de bucurie aniversarea Unirii României. Pragmatismul este, în opinia aceluiaşi diplomat, ceea ce trebuie să stea la baza colaborării dintre ţările noastre. Într-un interviu acordat emsiunii „Pașaport diplomatic” de la Digi24, șeful diplomației de la Budapesta, Peter Szijjarto, a vorbit și despre apropierea Ungariei de Rusia, despre UE și cotele impuse de imigranți, despre președintele Trump și despre....George Soros.

(VIDEO. INTERVIU CU PETER SZIJJARTO, PARTEA I)

Balazs Barabas: Dle ministru, bine aţi venit din nou la emisiunea „Paşaport diplomatic”. Prima întrebarea se referă la întâlnirea pe care tocmai aţi avut-o cu omologul dvs, Teodor Meleşcanu. Ce aţi discutat?

Peter Szijjarto, ministru de externe al Ungariei: Dl. ministru Meleşcanu m-a invitat să ţin o prezentare în faţa ambasadorilor români prin aceasta a răspuns invitaţiei pe care i-am făcut-o eu anterior. Consider că este o evoluţie nouă în relaţiile bilaterale. Cred că dacă acum cinci ani cineva ar fi spus că ministrul ungar şi român se invită reciproc să ţină prezentări în faţa ambasadorilor lor, atunci probabil că ar fi părut o glumă. Azi vedem în schimb că am reuşit să avansăm pe planul încrederii reciproce, astfel încât să aibă loc astfel de invitaţii. Am trecut prin chestiunile importante ale relaţiilor bilaterale şi bineînţeles, în relaţiile bilaterale româno-ungare există chestiuni nerezolvate care privesc probleme ale comunităţii maghiare din România. Cred însă că aceste probleme vor putea fi rezolvate, cândva, pas cu pas, până realizăm succese comune şi putem întări şi mai mult încrederea reciprocă. Altfel nu vom reuşi. Iar astfel de succese putem obţine în cooperarea transfrontlieră, în dezvoltarea relaţiilor economice, în domeniul energetic, în transport, în cooperarea culturală, rezultatele sunt tot mai bune. Dorim să accelerăm această dezvoltare, şi pe mine mă bucură, vă spun sincer, că am găsit un partener în actualul guvern român.

Balazs Barabas: În dezvoltarea relaţiilor bilaterale a avut loc o piedică în decembrie anul trecut, când aţi interzis diplomaţilor maghiari să participe la recepţia organizată cu ocazia zilei naţionale a României. Aveţi în vedere acest lucru şi anul acesta?

Peter Szijjarto: Eu nu cred că din punct de vedere al cooperării pragmatice, această decizie ar fi avut vreun efect negativ. Există sensibilităţi naţionale, există sensibilităţi istorice, eu cred că acestea trebuie respectate şi trebuie avute în vedere atunci când clădim relaţii bilaterale. România este în continuare a doua cea mai mare piaţă de export pentru Ungaria, anul trecut am avut exporturi în valoare de 4,6 miliarde euro, iar în primele 5 luni ale acestui an am crescut cu 16%, deci nu există semne că acest lucru ar fi avut un efect negativ asupra cooperării economice.

La fel pe planul cooperării transfrontaliere am stabilit ca dintre cele 10 puncte temporare de trecere a frontierei două vor deveni permanente, conexiunea cu a doua autostradă este în construcţie, iar la finele lui 2019 vom termina porţiunea ungară şi din câte vedem şi auzim, şi pe porţiunea română lucrările vor fi terminate lucrările.

A început în sfârşit, cu un decalaj de câţiva ani, dar mai bine mai târziu decât niciodată, investiţia prin care, de la finalul anului 2019, şi România va putea livra gaz către Ungaria, ceea ce va contribui la creşterea siguranţei noastre energetice.

Interconectarea reţelelor noastre de energie electrică mai necesită doar câteva măsuri pe partea română, deci nu cred că asemenea decizii pot provoca daune dacă cooperarea are baze raţionale. Şi vă pot spune că în privinţa cooperării economice, comerciale există abordări raţionale între cele două ţări.

Balazs Barabas: Dar anul viitor România sărbătoreşte centenarul Unirii de la 1918 şi aşa cum aţi formulat, există anumite sensibilităţi din partea Ungariei în legătură cu aceasta. La ce ne putem aştepta din partea Ungariei? Dvs, de exemplu, veţi participa la ceremonii?

Peter Szijjarto: Eu cred că sentimentele maghiarilor pe acest plan au fost explicate destul de concis de preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, într-un interviu. Speranţa mea este că evenimentele de anul viitor nu vor da muniţie celor care doresc să joace cartea naţionalistă, nu vor da teren provocărilor şi celor interesaţi de deteriorarea relaţiilor bilaterale.

Nu forțăm o întâlnire cu președintele Trump

Balazs Barabas: Dacă privim relaţiile cu alte ţări din lume, preşedintele Trump s-a întâlnit în iunie cu preşedintele Iohannis, de curând preşedintele Macron a făcut o vizită la Bucureşti, în timp ce aceste relaţii nu se dezvoltă şi în direcţia Ungariei. Este acesta un semn că ţările occidentale, puterile occidentale nu au încredere în Ungaria?

Peter Szijjarto: Am citit şi eu multe analize scrise de experţi înţelepţi despre modul dramatic în care ne-am izolat. Dacă privim doar săptămâna aceasta, doi şefi de stat au fost la Budapesta, vor veni 7 miniştri de externe, eu voi merge în două ţări membre UE şi un comisar european va veni la noi. Şi este vorba doar de săptămâna asta, de luni până vineri, 5 zile. Consider că putem pune în paranteză opiniile foarte importante ale analiştilor şi politologilor. Dacă vorbim de preşedintele francez Macron, printre primele lui întâlniri a fost cea cu prim-miniştrii grupului de la Vişegrad. În iunie a avut loc întâlnirea la nivel de preşedinte, respectiv prim-ministru a grupului V4, unde au fost discutate chestiuni europene importante. De multe ori opiniile noastre diferă, este adevărat, în ce priveşte viitorul UE, dar aceste diferenţe provin din abordări diferite ale acestor chestiuni, de exemplu cea a imigraţiei ilegale, în care Ungaria promovează securitatea, contrar guvernelor vest-europene care încurajează imigraţia. În ce priveşte relaţiile noastre cu Statele Unite vă pot spune că am avansat substanţial atât pe plan economic, cât şi al apărării. 200 de militari ungari participă la coaliţia anti-ISIS în Irak, 1700 de companii americane funcţionează în Ungaria şi asigură 100 de mii de locuri de muncă. Dacă avem ceva de discutat cu preşedintele SUA, putem discuta, dar să forţăm o întâlnire la nivel de preşedinte doar pentru ca să bifăm că ne-am întâlnit cu preşedintele SUA, eu cred că timpul tuturor este prea preţios pentru asta.

Balazs Barabas: Dacă vorbim despre abordările diferite faţă de ţările occidentale, a avut loc o campanie intensă anul acesta cu sloganul „să oprim Bruxelles-ul”. Aţi amintit politica în domeniul migraţiei, dar în afară de aceasta ce reţineri aveţi faţă de UE?

Peter Szijjarto: În Europa au loc dezbateri foarte intense despre viitorul Uniunii Europene. Ceea ce nu consider că ar fi o blasfemie sau un lucru rău. Având în vedere că UE se confruntă cu cele mai grave provocări din istoria sa, eu consider inevitabile dezbaterile privind direcţia în care va merge Uniunea. În acest moment 28 de ţări suverane formează Uniunea Europeană, iar blocarea unor dezbateri privind viitorul ei nu ar fi o poziţie democratică, după părerea mea. Eu nu consider o problemă faptul că discutăm despre viitorul Uniunii. Noi în UE suntem de partea suveraniştilor. Noi considerăm că nu trebuie să predăm noi prerogative Bruxelles-ului, dimpotrivă, cele aflate la nivelul statelor naţionale trebuie lăsate la acest nivel. Multe ţări sunt de acord cu noi, unele mai mult, altele mai puţin, şi sunt şi unii, la fel mulţi, care promovează o poziţie federalistă, şi spun că trebuie predate cât mai multe prerogative Bruxelles-ului, instituţiilor europene şi cu cât sunt mai multe acestea, cu atât integrarea va funcţiona mai bine. Noi nu suntem de acord cu asta. Noi credem că pentru a menţine competitivitatea şi securitatea, nu trebuie să obligăm statele membre la anumite lucruri. De exemplu, nu trebuie obligată nicio ţară europeană să accepte imigranţi ilegali, contrar voinţei ei. Nu ar trebui obligaţi să accepte imigranţi deloc. Există diferite concepţii referitor la migraţie. Îmi amintesc că deja în 2010-2011 se discuta - pe atunci migraţia ilegală nu era o criză - dacă problemele forţei de muncă şi cele demografice se pot rezolva prin migraţie. Au existat ţări care spuneau că migraţia este rezolvarea pentru aceste probleme, dar noi am spus deja atunci că nu. Aceste discuţii există de mult şi cred că nu trebuie să creăm obligaţii statelor. Dacă în UE cineva consideră, un stat membru, că doreşte să-şi rezolve lipsa forţei de muncă sau să-şi accelereze creşterea economică prin acceptarea unui număr mare de imigranţi, este liber să o facă, dar să nu-i obligăm şi pe alţii să o facă.

 „Invidiem multe ţări occidentale care au o relaţie mai activă cu Rusia decât noi” 

Balazs Barabas: Există opinii potrivit cărora Ungaria se apropie prea mult de Rusia, este prea deschisă spre Rusia. Premierul Viktor Orban se întâlneşte prea des cu preşedintele Putin, şi nu are o legătură atât de puternică, cu alte ţări europene. Este acest lucru un semnal că Ungaria se orientează mai mult spre Rusia, decât spre ţările occidentale?

Peter Szijjarto: Eu cred că prezentarea legăturii dintre Ungaria şi Rusia este o prostie şi nu are alt scop decât să ascundă relaţiile economice tot mai intense dintre Rusia şi ţările occidentale. Gândiţi-vă: când se vorbeşte în Occident despre cum trebuie să devenim mai independenţi de Rusia pe plan energetic, Gazprom livrează gaz mai mult ca oricând în Europa de Vest. Germania cumpără cantităţi record de gaz, au fost zile în iarnă când transporturile gaz către Europa au depăşit 600 milioane de metri cubi într-o zi. Şi nu firme ungare sau române sau central-europene pregătesc una din cele mai mari investiţii energetice europene cu Gazprom, ci cele germane, italiene, franceze, austriece, olandeze. Aceste firme vor construi împreună cu Gazprom conducta de gaz North Stream 2, care va contribui într-o foarte mare măsură la poziţia energetică a Germaniei în Europa. Va ocoli Ucraina şi va întări şi mai mult relaţiile dintre Rusia şi Occident. Vedeţi, eu cred că putem fi ipocriţi, dar până la urmă această ipocrizie se va demasca şi se vede clar că în timp ce aparent există o comunicare dură faţă de Rusia, sub această aparenţă există o foarte intensă cooperare economică şi energetică. Uitaţi-vă la cifrele de anul acesta, în ce măsură a crescut comerţul cu Rusia. Noi suntem o ţară în Europa Centrală, o ţară mică, cu experienţe istorice destul de clare. Aceste experienţe arată că dacă între Est şi Vest există un conflict, atunci Europa Centrală pierde. Pentru noi, maghiarii, ca ţară mică, interesul nostru raţional, fără emoţii, este ca între Est şi Vest să existe o cooperare raţională, normală, bazată pe respectul dreptului internaţional, pentru că astfel nu vom pierde. Iar noi nu vrem să pierdem iar. Noi avem o relaţie perfect normală, pragmatică cu Rusia, niciodată nu criticăm dacă preşedintele american sau francez sau oricine din Occident se întâlneşte cu preşedintele rus, niciodată nu criticăm dacă miniştri de externe occidentali merg la Moscova, ni se pare perfect normal. Şi NATO spune că este nevoie de o abordare duală, dialog şi intimidare, iar dacă ne asumăm acest lucru, atunci nu putem ignora dialogul.

Balazs Barabas: Am discutat nu demult cu fostul ministru de externe Peter Balazs, pe care l-am întrebat acelaşi lucru, ce părere are despre opiniile potrivit cărora Ungaria se apropie prea mult de Rusia, iar el a spus poporul ungar are un angajament, arătat şi de sondajele de opinie, către NATO şi UE, iar acest angajament nu este compatibil cu relaţiile foarte strânse pe care Ungaria le are cu Rusia.

Peter Szijjarto: Eu am tot respectul pentru dl ministru Peter Balazs, deci departe de mine să spun ceva rău despre el, dar nu sunt de acord cu părerea lui în această chestiune. Nu numai poporul maghiar este angajat către NATO, ci Ungaria este angajată, suntem membri ai aceleiaşi alianţe. Este evident că suntem membri NATO, suntem membri ai comunităţii transatlantice, este o evidenţă politică şi de securitate care se regăseşte nu doar în sondajele de opinie, ci şi în fapt. Pe de altă parte, vedem că şi alte ţări NATO menţin relaţii cu Rusia, deci este greşit să considerăm că dacă cineva este membru NATO, atunci nu poate avea relaţii raţionale, pragmatice cu Rusia şi cred că nici dl. ministru nu crede serios ceea ce spune. Există un consiliu NATO-Rusia care ţine şedinţe în mod regulat tocmai pentru a păstra dialogul între NATO şi Rusia. Şi cred că este şi interesul NATO. Interesul NATO este să aibă o relaţie pragmatică cu Rusia pentru că din punct de vedere al securităţii lumii o relaţie echilibrată NATO-Rusia este mult mai bună decât un conflict NATO-Rusia. Deci nu este nevoie să fii un profesor de politică externă ca să vezi asta. Dialogul permanent este indispensabil şi noi invidiem multe ţări occidentale care au o relaţie mai activă cu Rusia decât noi. Şi nu vom accepta niciodată să fim trataţi diferit.

(VIDEO. INTERVIU CU PETER SZIJJARTO, PARTEA A II-A)

Soros, un dușman comun

Balazs Barabas: A existat şi o altă campanie în Ungaria, împotriva lui George Soros şi în mod interesant, guvernul român social-democrat şi guvernul ungar au aceeaşi percepţie despre activitatea lui George Soros, ambele o condamnă. Aveţi în vedere o acţiune comună pe acest plan, împotriva lui George Soros?

Peter Szijjarto: Nu am cunoştinţă despre un asemenea plan, însă în mod clar este adevărat că ţările din Europa Centrală sunt nevoite să înfrunte de multe ori tentative de amestec din afară în treburile interne. Şi vedem semne clare că actori externi nu respectă alegerile cetăţenilor acestor ţări. Cred că este evident că nu facem parte din aceeaşi familie politică cu social-democraţii din România. La fel de clar este că în ultima vreme, nu am colaborat foarte intens pe plan politic. Însă în mod sigur este clar că trebuie respectate rezultatele alegerilor din România indiferent de cine le-a câştigat. De această dată, alegătorii români au decis ca o coaliţie social-liberală să guverneze, care într-o anumită măsură, colaborează şi cu UDMR. Noi trebuie să respectăm acest lucru, toată lumea trebuie să respecte acest lucru. Şi atâta timp cât într-o ţară există alegeri democratice, este inacceptabil ca din afară să fie pusă sub semnul întrebării legitimitatea forţelor aflate la guvernare. Şi în Ungaria cabinetul lui Viktor Orban guvernează pe baza unei legitimări obţinute prin alegeri democratice deja în al doilea ciclu consecutiv. Şi faptul că unii din afară nu pot să accepte acest lucru, se vede clar. Se văd clar încercările de intervenţie din afară în ţări central-europene. Acestea trebuie respinse. Întotdeauna trebuie respinse.

Balazs Barabas: Este o formulare destul de vagă intervenţia din afară. Mă gândesc că dacă ar fi avut loc ceva ilegal, atunci procuratura, serviciile secrete ar fi luat măsuri împotriva lui George Soros sau a ONG-urilor finanţate de el.

Peter Szijjarto: Păi pot să vă spun mai multe încercări de intervenţie, foarte concrete. În octombrie 2014, când am fost în Statele Unite, în Departamentul de Stat de la Washington, persoana responsabilă pentru relaţiile cu noi mi-a pus în faţă două pagini pe care erau scrise măsurile care condiţionau îmbunătăţirea relaţiilor dintre SUA şi Ungaria: condiţii legate de Curtea Constituţională, de legea electorală, de legea presei, legea cultelor. Sau: fostul însărcinat cu afaceri a participat în mod deschis la demonstraţii ale opoziţiei, a publicat fotografii şi era entuziasmat, ceea ce din nou cred că, cum să spun, este greu de încadrat în instrumentarul diplomatic. Sau când şase funcţionari guvernamentali, nenominalizaţi, au fost puşi sub interdicţia de a primi viză SUA, pe baza unor acuzaţii de corupţie care nu au fost comunicate. Deci toate acestea sunt încercări îndreptate spre slăbirea guvernării aflate la putere. Eu consider că trebuie respinse. Înţelegem evident că există actori internaţionali mai puternici ca noi, dar în Ungaria trebuie să se afirme voinţa cetăţenilor maghiari. Iar eu cred că, la fel, este un semn clar că atunci când în Ungaria a fost adoptată legea care prevede ca ONG-urile să publice finanţările din străinătate peste o anumită sumă, acest lucru s-a lovit de proteste puternice. Şi se spunea că aceasta blochează funcţionarea ONG-urilor. Dar vă întreb, dacă trebuie publicat pe un site că primim finanţare din străinătate, de ce ar bloca acest lucru funcţionarea ONG-ului, eu nu prea înţeleg.

Balazs Barabas: Dacă îmi amintesc bine, şi administraţia Trump a criticat această lege printr-o hotărâre sau luare de poziţie.

Peter Szijjarto: Au criticat-o anumiţi lucrători ai Departamentului de Stat şi anumiţi lucrători ai Ambasadei, în mod diferit, întrucât legea similară din SUA este mult mai dură, incomparabil mai dură.

Balazs Barabas: În această perioadă a fost adoptată şi legea asupra universităţilor străine care funcţionează în Ungaria, sub incidenţa căreia intră şi Universitatea Central-Europeană (CEU), fondată de George Soros. Legea a provocat controverse, în ce stadiu se află aplicarea ei?

Peter Szijjarto: Până de curând, 28 de universităţi înregistrate în străinătate sau provenind din străinătate funcţionau în Ungaria. Acum sunt 25, chiar şi pe plan european este un număr mare. Dintre ele, șase provin din ţări nemembre UE. Nu este întâmplător că auzim doar despre CEU, toate celelalte urmăresc un acord, eu personal am semnat un acord cu una din cele trei universităţi americane legat de funcţionarea în continuare în Ungaria. Consider că şi cu CEU putem semna acordul despre cooperare şi funcţionarea în continuare, dacă şi de partea cealaltă există bunăvoinţă şi dorinţă de cooperare. Această bunăvoinţă şi dorinţă de cooperare există 100% de partea noastră, iar dacă am putut semna la Maryland acordul cu universitatea americană, nu cred că ar putea exista probleme serioase în cazul CEU, dacă din partea CEU există intenţie şi bunăvoinţă. Sunt în curs discuţii, noi suntem gata oricând să le continuăm, şi sper că aceste discuţii se vor încheia cu rezultate mulţumitoare. CEU nu are altceva de făcut decât, la fel ca oricare altă universitate străină din Ungaria, să respecte legile din Ungaria, nu cerem nimic altceva.