Sari la conținut

Pașaport Diplomatic. Puteau evenimentele din 2013 să prezică situația actuală din Europa de Est?

Dacă privim în urmă, anul 2013 pare o oază de linişte faţă de evenimentele care se derulează în zilele noastre. Barack Obama îşi începea al doilea mandat de preşedinte al Statelor Unite, Cipru primea miliarde de euro din partea Uniunii Europene şi a FMI pentru salvarea sistemului bancar, Croaţia devenea al 28-lea stat membru al Uniunii Europene.

În paralel, Rusia era în plină pregătire a Olimpiadei de Iarnă de la Soci din 2014, cu un buget fără precedent, într-un efort văzut şi ca un gest de apropiere a Rusiei de Occident.

În ajunul deschiderii olimpiadei, Ungaria încheia cu Rusia un acord estimat la 12 miliarde euro, pentru extinderea centralei nucleare de la Paks. Cu câteva luni înainte de semnarea acordului, prim-ministrul ungar, Viktor Orban, declara pentru Paşaport Diplomatic: „Relaţiile noastre sunt în plină dezvoltare cu Rusia. Avem o colaborare foarte strânsă pe planul energiei nucleare. Producem 40% din necesarul de energie electrică a Ungariei la o centrală nucleară ungară bazată pe tehnologie rusă. Vom mări acest procent la 60%, contăm şi în acest domeniu pe cooperarea cu Rusia. Deşi umbra comunismului va mai plana mult timp deasupra relaţiilor ruso-ungare, conducerea de astăzi a Ungariei şi Rusiei sunt capabile să se distanţeze de moştenirile istorice şi ideologice, de aceea eu sunt optimist în privinţa viitorului colaborării ungaro-ruse”.

Relaţiile cu politicienii români au fost descrise de premierul ungar prin prisma diferenţelor culturale şi a dependenţelor politice, care nu par foarte puternice. În anii care au trecut de atunci, prim-miniştrii României şi Ungariei nu s-au întâlnit nici măcar o dată în vizite oficiale bilaterale.

„Mie îmi plac şi politicienii români, care prin modul lor de gândire şi comportament sunt diferiţi de noi. Este o politică izvorâtă din mediul religios ortodox, în timp ce a noastră este o democraţie bazată pe tradiţiile romano-catolice, deci vest-europene, iar din această cauze există diferenţe: de mentalitate şi aşa mai departe, dar eu văd aceste diferenţe mai degrabă interesante”, mai spunea atunci Viktor Orban.

Aceeaşi idee, a poziţiilor comune, a exprimat-o de curând preşedintele Bulgariei, Rosen Plevneliev, pentru emisiunea noastră. De data aceasta însă din perspectiva riscurilor prezentate de criza din Ucraina.

Balazs Barabas: Care sunt ameninţările pentru România şi Bulgaria provocate de situaţia din Ucraina şi cum ar trebui să coopereze ţările noastre pentru a bloca aceste ameninţări?

Rosen Plevneliev: „Avem aceeaşi viziune, aceeaşi poziţie. Bulgaria şi România sunt extrem de îngrijorate de criza din Ucraina, cea mai mare ameninţare pentru noi toţi de după al doilea război mondial. Ceea ce s-a întâmplat în 2014 a fost inimaginabil, dar e drept: trebuie să ne adaptăm şi să abordăm noile realităţi. Şi numai împreună putem reacţiona şi a anihila noile tehnici şi ameninţări: războiul hibrid, războiul purtat prin alţii, eforturi de destabilizare, mecanisme de propagandă fără precedent din al doilea război mondial, oligarhi care fug din ţară, lipsa transparenţei şi a statului de drept, elemente folosite pentru a destabiliza. Aceste lucruri se pot întâmpla în orice ţară din vestul Balcanilor. Sunt conştienţi de asta, învăţăm din criza din Ucraina şi ne adaptăm la noile realităţi. Am căzut de acord ca serviciile noastre secrete să schimbe mai multe informaţii, să ne stabilim centre de comandă comune în România şi Bulgaria, să cooperăm, să organizăm mai multe exerciţii militare pe teritoriul României şi Bulgariei, ne vom folosi mai eficient tehnica şi bazele militare, şi ne vom adapta la noile realităţi”.

Dependenţa de energia rusă rămâne în continuare una din problemele majore pentru statele membre ale Uniunii Europene. Soluţii există, chiar dacă ele sunt realizabile doar pe termen mediu sau lung.

„Energia este un element major al cooperării economice. Am stabilit că ne vom conecta reţelele, că vom construi interconectorul de gaz între România şi Bulgaria în aşa fel încât să funcţioneze în ambele direcţii. Am stabilit că Bulgaria îşi va accelera construcţia interconectorului de gaz cu Grecia, iar România va putea profita de o potenţială sursă de gaz din Azerbaidjan, sau gaz lichefiat prin Turcia şi Grecia. Dar şi noi am fi foarte interesaţi să ne conectăm prin România la reţelele din Slovacia şi Polonia şi alte surse independente de gaz. Am stabilit un scop foarte important: ca Uniunea Energetică Europeană, care este un proiect pentru viitor, să înceapă aici, în regiunea noastră”, a mai spus Rosen Plevneliev, președintele Bulgariei.

Există însă un obiectiv care ar putea fi atins mai repede, şi anume aderarea României şi Bulgariei la spaţiul Schengen. Obiecţiile formulate de anumiţi membrii ai Uniunii Europene sunt nefondate. Cele două ţări ar putea demara imediat faza întâi a aderării la sistemul Schengen, şi anume deschiderea spaţiului aerian şi maritim, a spus preşedintele Bulgariei.