Legendele internetului: Ce este creierul social și în ce mod ne influențează relațiile cu cei din jur

Toți ne dorim să facem impresie bună în fața celorlalți, dar evident, nu putem să fim văzuți la fel de toată lumea. De multe ori apar criticile și este esențial să știm să le facem față. Sunt însă și oameni care, din dorința de a fi acceptați de societate, de un grup sau o altă persoană, renunță la autenticitatea lor și își trăiesc viața pe baza opiniilor altora. Linia dintre a fi integrat în societate și a fi obedient este însă subțire, iar opiniile exagerate trebuie amendate.

Iron Man de România: Salvamontiștii au testat un rucsac zburător

Heat-flation și sog-flation

Accident în lanț pe DN1

Cine sunt iranienii fericiți că Raisi a murit

Nava scufundată lângă Sf. Gheorghe s-a izbit de un alt vas. Echipajul acestuia a salvat 8 marinari și a plecat spre Bulgaria (anchetă)

Tânără ucisă de iubitul drogat, la Sibiu. Prietenul criminalului: „Avea episoade în care disocia sau auzea voci. Ea l-a ajutat”

Băsescu: Ar fi o mare greșeală a României să nu dea Ucrainei un sistem Patriot

Primarul din Gorj care îl iubește pe Putin ar fi lovit cu mașina o tânără

La doar 17 ani, o fată și-a luat doctoratul în medicină

Ne interesează ce cred alții despre noi și uităm că, indiferent de cât de mult ne străduim, nu avem cum să mulțumim pe toată lumea. Cei mai mulți oameni vor o poziție în societate, un statut, pentru că așa este construit mediul social, cei care au o situație bună sunt tratați cu mai mult respect. Dorința de a fi considerați importanți ne macină, dar credem că recompensa este pe măsură și insistăm să ne conformăm.

Ce este creierul social

„În cadrul creierului există multe rețele care generic se cheamă creier social. Nu că este un centru al creierului social, ci practic sunt în toate zonele creierului care se ocupă de social, de diverse aspecte ale socialului. Unele asemenea rețele sesizează discordanță între ce credem sau vrem noi și ce știm că cred sau vor alții de la noi. Și cu cât zona respectivă se aprinde mai puternic, se vede discordanță, generează stres și frică în noi. Și atunci vom încerca să ne raliem la convingerea colectivă, pentru că altfel ne e frică că vom fi respinși de grupul respectiv”, explică Dragoș Cîrneci, psiholog specialist in Neuroștiințe. 

Conformismul, cu bune și rele

Fiecare dintre noi își construiește o imagine despre ceilalți și în funcție de ea dezvoltăm diferite relații. Cu cât imaginea cuiva este mai atrăgătoare pentru noi, cu atât tindem să ne aliniem și să ne creăm idoli. Din dorința de a fi remarcați de cei pe care îi placem, începem să facem tot mai mult ceea ce ni se cere și ușor-ușor, uităm să ne mai punem întrebări dacă un lucru este bun sau rău.

„Conformismul este ceea ce ne face să fim o societate, cum spuneam, doar atunci când depășim zona asta de valori comune, să le zic, pentru că conformismul asta e, să credem într-un set de valori comune, și devenim o turmă și nu ne mai punem întrebări, nu mai gestionăm ceea ce vedem, pur și simplu credem, pentru că așa fac și ceilalți și atunci devine o problemă. Și da, aici politicienii sau mulți politicieni știu lucrul ăsta și se bazează pe faptul că grupuri întregi din societate merg către o anumită idee cu ochii închiși și nu își mai pun întrebări”, spune Alin Mituta, europarlamentar Reper.