„Inima-fantomă”, transplantul cardiac pe care organismul nu-l va respinge

Data actualizării: Data publicării:
inima alba si rosie pe fond rosu
„Inima-fantomă”, transplantul cardiac pe care organismul nu-l va respinge. Foto; Profimedia

Când biologul molecular Doris Taylor a văzut pentru prima dată celulele stem bătând la unison ca o inimă într-o eprubetă, a fost uluită. „Mi-a schimbat viața”, a spus Taylor. Acum, ea vrea să salveze, cu ajutorul descoperirilor ei, și viața altor oameni, relatează CNN.

„Mi-am spus: „Doamne, asta e viața. Am vrut să aflu cum și de ce și să recreez asta pentru a salva vieți”, a spus Taylor, care a condus cercetarea în medicină regenerativă la Texas Heart Institute din Houston până în 2020.

Acest obiectiv a devenit realitate. Miercuri, la conferința Life Itself, un eveniment prezentat în parteneriat cu CNN, Taylor a arătat publicului realizarea ea: o inimă de porc folosită pe post de „schelă”, infuzată cu celule stem umane, care creează astfel o inimă umană viabilă, care bate și pe care organismul nu o va respinge, pentru că este făcută din țesuturile persoanei care primește transplantul.

„Acum ne putem imagina cu adevărat construirea unei inimi umane personalizate, iar transplantul de inimă poate trece de la operație de urgență la o procedură planificată”, a spus Taylor.

„Acest lucru vă reduce riscul, prin eliminarea nevoii de medicamente care să prevină respingerea transplantului, prin utilizarea propriilor celule pentru a construi acea inimă, reducem costurile și riscul de spitalizare, astfel încât procedura îmbunătățește calitatea vieții pacientului”, a explicat ea.

Alături de ea, pe scenă a urcat BAB, un robot pe care Taylor l-a învățat să injecteze cu minuțiozitate celule stem în camerele unor „inimi fantomă” dintr-un mediu steril. 

„Este prima încercare de a vindeca cu adevărat boala care ucide cei mai mulți bărbați, femei și copii în întreaga lume. Și vreau să fie disponibilă tuturor”, a spus Taylor.

„Nu a renunțat niciodată. În orice moment, dr. Taylor ar fi putut să spună: „Mă opresc, pur și simplu nu va funcționa”. Dar a perseverat, a luptat împotriva eșecurilor pentru a găsi tipul potrivit de celule în cantitățile potrivite și în condițiile potrivite pentru permite acelor celule să crească”, a spus Michael Golway, inventatorul principal al BAB și președinte și CEO al Advanced Solutions, care proiectează și creează platforme pentru construirea țesuturilor umane.

Procesul este extrem de complex. Taylor a folosit o inimă de porc pe post de „schelă”, pe care a umplut-o cu celule stem. Acestea au fost apoi învățate, prin stimulare electrică, să se comporte ca o inimă care bate.

Dar au apărut și obstacole.

„Mi-am dat seama că pentru fiecare gram de țesut cardiac pe care îl construim avem nevoie de un miliard de celule cardiace. Asta însemna că pentru o inimă umană adultă am avea nevoie de până la 400 de miliarde de celule individuale. Acum, majoritatea laboratoarelor lucrează cu aproximativ un milion de celule, iar celulele inimii nu se divid. Așa că a apărut o dilemă: de unde să le luăm?”, a spus Taylor.

Răspunsul a venit de la cercetătorul biomedical japonez dr. Shinya Yamanaka, care a descoperit că celulele pielii umane adulte ar putea fi reprogramate pentru a se comporta ca celule stem embrionare sau „pluripotente”, capabile să se dezvolte în orice celulă din organism. Descoperirea din 2007 i-a adus omului de știință un premiu Nobel, iar „celulele stem pluripotente induse”, sau iPS, au devenit cunoscute sub numele de „factori Yamanaka”.

„Acum, pentru prima dată, puteam lua sânge, măduvă osoasă sau piele de la o persoană și puteam crește celule care se pot transforma în celule ale inimii”, a spus Taylor.

„Dar provocarea era încă uriașă: aveam nevoie de zeci de miliarde de celule. Ne-a luat încă 10 ani să dezvoltăm tehnicile necesare pentru a face asta”, a adăugat ea.

Acum, Taylor visează la ziua în care oamenii își vor putea colecta propriile celule stem, scoțându-le din depozit atunci când au nevoie de o nouă inimă – și poate, la un moment dat, chiar de un plămân, un ficat sau un rinichi.

„Am putea să planificăm din timp: să creștem celulele până la numărul de care avem nevoie și să le înghețăm, iar apoi, dacă pacientul e diagnosticat cu insuficiență cardiacă, scoatem o schelă de pe raft și construim inima în termen de două luni”, a explicat ea.

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri