Antarctica nu a fost întotdeauna un teren pustiu, acoperit cu gheață și zăpadă. Cel mai sudic continent al Pământului adăpostea în trecut râuri și păduri pline de viață, relatează Reuters.
Cu ajutorul datelor din satelit și al radarelor de penetrare a gheții, oamenii de știință au reușit să arunce o privire asupra lumii pierdute din Antarctica. Cercetătorii au declarat că au detectat, îngropat sub calota de gheață a continentului, un vast peisaj antic, plin de văi și creste, aparent modelate de râuri, înainte de a fi înghițit de glaciație.
Acest peisaj, situat în regiunea Wilkes Land din Antarctica de Est, care se învecinează cu Oceanul Indian, acoperă o zonă aproximativ de dimensiunea Belgiei sau a statului american Maryland. Cercetătorii au spus că peisajul pare să dateze de cel puțin 14 milioane de ani și poate mai mult de acum 34 de milioane de ani, când Antarctica a înghețat.
„Peisajul este ca un instantaneu al trecutului”, a spus Stewart Jamieson, profesor de glaciologie la Universitatea Durham din Anglia și co-autor al studiului publicat în revista Nature Communications.
„Este greu de știut cum ar fi putut arăta această lume pierdută înainte de apariția gheții, dar cu siguranță era mai cald pe atunci. În funcție de cât de departe mergi în timp, s-ar putea să fi avut climate care variază de la clima actuală din Patagonia până la un climat tropical. Polen antic de palmier a fost descoperit din Antarctica, nu departe de coastă”, a adăugat Jamieson.
Un astfel de mediu probabil ar fi fost populat de animale sălbatice, a adăugat Jamieson, deși înregistrarea fosilelor din regiune este incompletă și nu poate indica ce animale ar fi putut trăi acolo.
„Este vorba despre un peisaj nedescoperit, la care nimeni nu s-a uitat vreodată”, a mai spus Jamieson.
Gheața de deasupra peisajului antic măsoară aproximativ 2,2 km până la 3 km grosime, potrivit co-liderului studiului Neil Ross, profesor de științe polare și geofizică a mediului la Universitatea Newcastle din Anglia.
Cercetătorii au spus că pământul de sub această gheață este mai puțin cunoscut chiar și decât suprafața planetei Marte și că o modalitate de a-i dezvălui misterele ar fi să foreze prin gheață pentru a obține o mostră de sedimente de dedesubt. Acest lucru ar putea da indicii despre flora și fauna antice, așa cum s-a făcut cu mostrele obținute în Groenlanda, vechi de 2 milioane de ani.
Pentru a vedea ce se ascunde sub gheaţă, ei au expediat unde radio în interiorul gheţurilor survolate din avion, apoi au analizat ecourile, o tehnică denumită „sondaj radio-ecografic”.
Însă realizarea acestei operaţiuni la scara continentului antarctic - care este mai mare decât Europa - reprezenta o foarte mare provocare. Cercetătorii au folosit, prin urmare, imagini satelitare existente ale suprafeţei antarctice pentru „a trasa văile şi crestele” la o adâncime de peste 2 kilometri, a explicat Jamieson.
Combinând aceste date cu cele furnizate de sondajul radio-ecografic, imaginea unui peisaj creat de un râu, compus din văi adânci şi dealuri cu vârfuri abrupte, asemănătoare cu cele întâlnite în prezent pe suprafaţa Pământului.
„A fost ca şi cum te-ai fi uitat pe fereastra unui avion şi ai fi văzut o regiune muntoasă dedesubt”, explică specialistul în glaciologie, care compară peisajul antarctic cu regiunea Snowdonia din nordul Ţării Galilor.
„Peisajul a fost modificat de diferite procese influențate de râuri, mișcări tectonice și glaciație pe o perioadă foarte lungă de timp geologic”, a spus Ross.
Este greu de identificat cu exactitate momentul în care peisajul a fost expus pentru ultima dată la soare, dar estimările sugerează că acest lucru s-a întâmplat în urmă cu cel puţin 14 milioane de ani. „Bănuiala” profesorului Jamieson este că acest lucru s-a întâmplat cu mai mult de 34 de milioane de ani, când Antarctica a început să îngheţe.
Cercetătorii au descoperit anterior un lac de mărimea unui oraş sub gheaţa antarctică, iar autorii studiului speră să scoată la iveală şi mai multe peisaje.
Numai că încălzirea globală ar putea pune în pericol ultima lor descoperire.
Din fericire, peisajul se află la mai mulţi kilometri de marginea calotei glaciare, ceea ce ar trebui să îl protejeze de expunerea viitoare la lumină.
Un alt factor liniştitor este faptul că acea lume ascunsă nu a fost afectată de retragerea gheţii din timpul unor perioade de încălzire din trecut - cum ar fi perioada Pliocen, în urmă cu 3 milioane - 4,5 milioane de ani.
Dar încă nu ştim care va fi „punctul de inflexiune” climatic al unei „reacţii necontrolate” de topire a gheţii, subliniază profesorul Jamieson.
Luni, un studiu a avertizat că topirea calotei de gheaţă din Antarctica de Vest se va accelera considerabil în următoarele decenii, chiar dacă omenirea îşi va respecta angajamentele de limitare a schimbărilor climatice.
Antarctica a făcut parte din supercontinentul Gondwana, care cuprinndea și Africa, America de Sud, Australia, subcontinentul indian și Peninsula Arabică de acum, dar în cele din urmă s-a despărțit și a devenit izolat într-un proces geologic numit tectonica plăcilor.
