Misterul din jurul apariției vieții pe Pământ ar putea fi lămurit de o culoare

Oamenii de ştiinţă au anunţat că au identificat cea mai veche culoare de pe Pământ - o nuanţă de roz aprins - şi speră că descoperirea acestui pigment biologic străvechi poate să lămurească misterul ce înconjoară apariţia vieţii pe Pământ, informează DPA.

Cercetătorii au descoperit acei pigmenţi, produşi de o cianobacterie microscopică străveche, în urma extragerii unor fragmente de rocă având o vechime de 1,1 miliarde de ani din sedimente de şist negru marin din străfundurile deşertului Sahara din Mauritania, conform unui studiu publicat în jurnalul ştiinţific PNAS, potrivit Agerpres.

Oamenii de ştiinţă au precizat că biocromul identificat recent reprezintă ''cea mai veche culoare biologică'' şi este cu peste o jumătate de miliard de ani mai vechi decât ceilalţi pigmenţi biologici descoperiţi anterior.

''Pigmenţii roz aprins sunt fosile moleculare de clorofilă, produse de organisme fotosintetice străvechi care au populat un ocean ce a dispărut în urmă cu multă vreme'', a declarat Nur Gueneli, om de ştiinţă în cadrul Universităţii Naţionale Australiene, cea care a descoperit moleculele în cadrul studiilor sale de doctorat.

Cercetătorii au zdrobit rocile vechi de un miliard de ani, le-au transformat în pulbere şi au extras şi au analizat moleculele de organisme străvechi.

În formă concentrată, nuanţa fosilelor variază de la roşu sângeriu la mov închis, iar după ce sunt diluate, acestea au culoarea roz aprins, au notat oamenii de ştiinţă.

''Analiza amănunţită a pigmenţilor străvechi a confirmat că în urmă cu un miliard de ani minuscula cianobacterie domina baza lanţului trofic din oceane, ceea ce explică motivul pentru care în acea perioadă nu existau animale'', a explicat Nur Gueneli.

Rocile au fost trimise universităţii australiene de o companie specializată în extracţia petrolului, ai cărei angajaţi căutau zăcăminte în deşertul Sahara în urmă cu zece ani.

''Totul are o nuanţă, iar culorile există de la începutul vremurilor. Termenul corect pentru descrierea descoperirii ar fi 'cea mai veche culoare biologică''', a subliniat omul de ştiinţă de origine germană Jochen Brocks de la Universitatea Naţională Australiană, cercetător-şef în cadrul acestui studiu. El a declarat pentru DPA că este ''uimit'' de faptul că ''un asemenea pigment poate supravieţui o perioadă de timp atât de îndelungată''.

După părerea lui Jochen Brocks, compoziţia izotopică a acestor molecule poate să contribuie la elucidarea misterului ce priveşte modul în care formele de viaţă mari şi complexe au apărut atât de târziu în istoria de circa 4,6 miliarde de ani a Pământului.

Apariţia organismelor de dimensiuni mai mari, active, este posibil să fi fost întârziată de cantitatea limitată de particule mari de hrană, precum algele, a explicat Jochen Brocks. Potrivit acestuia, cianobacteriile măsoară aproximativ o milionime dintr-un metru, iar cele mai mici alge microscopice ''au un volum de o mie de ori mai mare în comparaţie cu cianobacteriile şi reprezintă o sursă de hrană mult mai bogată''.

''Cianobacteriile din oceane au început să dispară în urmă cu aproximativ 650 de milioane de ani, când algele s-au răspândit rapid şi au furnizat acea explozie de energie care a fost necesară pentru asigura evoluţia ecosistemelor complexe în care animalele mari, inclusiv oamenii, pot supravieţui pe Pământ'', a adăugat specialistul.

Acest lucru înseamnă că nu absenţa oxigenului reprezintă motivul pentru care vieţuitoarele de dimensiuni mari nu au apărut mai devreme pe Pământ, ci lipsa hranei necesare pentru dezvoltarea formelor complexe de viaţă.