Sari la conținut

„Roiul” de miniroboți, creat la Harvard. Ce aplicații practice poate avea o astfel de invenție

 

(Michael Rubenstein, Harvard University via wsj.com)

Cercetătorii de la Universitatea Harvard au folosit aproape 1.000 de miniroboți. La fel ca roiurile de albine sau ca armatele de furnici, pot lucra împreună în număr mare fără a avea nevoie de o inteligență centrală care să-i ghideze. Într-un fel de flash mob mecanic, acești roboți se pot grupa în forme specifice: stea în cinci colțuri, literele alfabetului sau ale desene complexe.

Fiecare dintre roboțeii identifici este programat astfel încât să aibă imaginea conturului formațiunii în care trebuie să se grupeze. Roboțeii interacționează și conlucrează pentru a se aranja în forma cerută. Durează până la 12 ore, dar este cea mai mare formațiune de roboți construită în acest fel.

(Michael Rubenstein, Harvard University via wsj.com)

Chiar dacă se află încă la stadiul experimental, astfel de „armate” de roboți cu organizare autonomă ar putea ajuta într-o bună zi la curățarea suprafețelor poluate prin scurgeri de petrol, la explorarea adâncurilor, la monitorizarea militară sau la explorare planetară, potrivit Wall Street Journal.

Pentru programarea comportamentului „de grup” al „roiului” de miniroboți, oamenii de știință s-au inspirat din stilul de viață al insectelor sociale - albine, furnici, termite.

Având ca modele exemple biologice, cum ar fi celulele care formează organe sau modul în care furnicile construiesc galerii, descoperirea poate ajuta la dezvoltarea unor unelte și structuri care se asamblează singure.
„Fiecare robot este identic și le imprimăm același program. Singurul lucru pe care trebuie să-l facă este să se miște, să ia decizii în funcție de ceea ce fac vecinii lor”, a explicat dr. Michael Rubenstein, principalul autor al studiului, publicat în revista „Science”, scrie bbc.co.uk.

Pentru a realiza experimentul, cercetătorii au folosit niște miniroboți ieftini, creați de inginerii de la Institutul Wyss și fabricați de o companie elvețiană, K-Team Corp. Fiecare are diametrul unei monede, este echipat cu un microprocesor minuscul, un senzor cu infraroșu și un motor pe bază de vibrații, care îl ajută să se miște.

Dr. Rubenstein și colegii lui de la Universitatea Harvard au folosit 1.024 de astfel de exemplare, care poartă numele de „kiloboți”. De ce 1024? Este numărul de bytes pe care îi are un kilobyte.

(Michael Rubenstein/Harvard University via wsj.com)

„Kiloboții” seamănă cu niște butonașe cu piciorușe, în permanentă mișcare, iar deasupra au o mică antenă cu infraroșu, care îi ajută să comunice cu restul grupului grație unui senzor plasat lateral. Lumina trimite o singură comandă: „deplasează-te”. Există patru roboți-sămânță, care sunt plasați în poziția potrivită de către cercetător, după care acești roboți inițiază sistemul de coordonare, care se transmite „roiului” cu ajutorul luminii infraroșii.

Teoretic, nu există limită de mărime, scară sau complexitate a unui „roi” de miniroboți. „Își poate schimba automat forma pentru a se adapta unei sarcini convenabile”, spune dr. Rubenstein. „Sau îi poți pune să construiască alți roboți din ei înșiși”, sugerează profesorul.