Sari la conținut
News Alert

Alimente ciudate pe piaţa din Europa

Insecte, fructe exotice, alimente cu structura moleculară modificată, produse care au la bază micro-organisme, alge ori nanoparticule. Toate acestea intră în categoria "novel foods", adică alimente care nu au fost consumate la scară largă în Europa înainte de anul 1997 sau sunt produse printr-o metodă care până în acel an nu a mai fost folosită.

„Chiar în prezent lucrăm la evaluarea a două aplicații: una pentru pâine tratată cu raze ultraviolete, alta pentru lapte tratat cu raze ultraviolete și care presupune să aducă un aport mai ridicat de vitamina D la consumator”, explică dr. Valeriu Curtui.

Valeriu Curtui este coordonatorul departamentului de nutriţie al Autoritatii Europene pentru Siguranţă Alimentară.

„Am ajuns aici după zece ani de muncă la Universitatea de Științe Agricole din Timișoara, la Facultatea de Medicina Veterinară, apoi am fost cadru didactic la Universitatea din Giessen, iar în 2008 am intrat în Autoritatea Europeana pentru Siguranța Alimentara, urmând ca în 2013 să ocup acest post managerial. Rolul nostru va fi de a evalua toată informaţia ştiinţifică şi de a ne pronunţa dacă punerea pe piaţă este sigură sau nesigură a acelor alimente”, adaugă dr. Valeriu Curtui.

Practic, companiile sau producătorii care vor dori să pună pe piață un produs nou vor trimite dosarul la Comisia Europeană, care va cere opinia Autorității Europene pentru Siguranţă Alimentară.

„Autoritatea Europeană pentru Siguranţă Alimentară va hotărî dacă produsul este riscant sau nu şi în funcţie de această evaluare a riscurilor facută de Autoritatea Europeană, Comisia Europeană va autoriza produsul”, spune Pilar Ayuso, membru al Comitetului de Mediu, Sănătate Publică şi Siguranţă Alimentară.

Astfel, un aliment nou va fi aprobat în cel mult un an şi jumătate, faţă de trei ani, cât dura până acum. Există însă controverse în legătură cu unele produse, în special cele care conţin nanoparticule.

„Este nevoie de o interzicere clară a acestor tehnologii până când nu se demonstrează că nu sunt probleme. Deocamdată aceste produse sunt pe piaţă, iar noi încă nu ştim care sunt efectele pe termen lung”, afirmă Jose Bove, membru al Comitetului de Agricultură şi Dezvoltare Rurală.

„Dacă Autoritatea Europeană pentru Siguranţă Alimentară evidenţiază vreun risc de siguranţă alimentară, Comisia Europeană nu le va aproba, deci vor fi alimente sigure, care vor putea fi consumate fără probleme, dar întotdeauna ţinând cont că riscul zero nu există nici la nanomateriale, nici la alte alimente”, adaugă Pilar Ayuso.

Pentru a ajunge la o concluzie, membrii Parlamentului European au stat la aceeași masă cu reprezentanții industriei alimentare și cu cei ai consumatorilor, dar și cu jurnaliști veniți din toate țările membre UE. Echipa "Tinerețe fără bătrânețe" a participat la discuții.

Izabela Pănescu: Credeţi că vom fi mai sănătoşi, vom trăi mai mult, pentru că toţi ne dorim asta, dacă vom consuma astfel de produse sau produse mai naturale, direct din natură?

Marta Baffigo, reprezentant al industriei alimentare: „Continuând să inovăm putem să le oferim consumatorilor posibilitatea să aleagă şi sperăm ca astfel să îi ajutăm să facă mai uşor alegeri sănătoase, deci da, alimentele noi pot contribui la o dietă sănătoasă, ca de altfel toate inovaţiile din industria alimentară.”

Dacă este vorba doar despre marketing, despre a determina consumatorii să cheltuie mulţi bani pe produse care nu au efectele promise, este oare cu adevărat benefic? Este cu adevărat un progres? Avem îndoielile noastre în această privinţă”, afirmă Camille Perrin, reprezentant al Organizaţiei Europene a Consumatorilor.

Citiți și: 

Produsele cu nanoparticule, un subiect controversat
Delicatese cu insecte
Europenii nu vor mâncare din animale clonate