Sari la conținut

Descoperirea anului în România: Biologii au identificat o nouă specie de plantă

Biologii au descoperit în Dobrogea o nouă specie de plantă. Nu este doar o specie nouă pentru România, ci este o specie nouă pentru ştiinţă, se arată într-un comunicat al Societății Ornitologice Române (SOR). Trei ani au durat analizele care să confirme descoperirea biologilor români, care a fost posibilă în urma unui proiect al SOR. 

Aerelul dobrogean2

Flora mondială are acum o nouă specie de plantă, descoperită de biologi în Dobrogea. Totul s-a petrecut în luna mai a anului 2014, dar de atunci planta a fost analizată, inclusiv la nivel genetic, pentru a se demonstra că este unică în lume.

planta noua

Cel care a descoperit planta este biologul Mátis Attila, nimeni altul decât același botanist care a mai reușit să descopere o specie nouă pentru flora României, Orobache pubescens, dar și să redescopere după 100 de ani specia simbol a Munților Rodnei, Saussurea porcii.

Descoperitorul speciei, Mátis Attila

Descoperitorul speciei, Mátis Attila FOTO: SOR

Dobrogea – locul descoperirii

Mátis Attila și colega sa, Havadtői Krisztina, se aflau în mai 2014 în Rezervația Pădurea Dumbrăveni, unde evaluau starea de conservare a habitatelor, într-un proiect al Societății Ornitologice Române. Când au găsit planta, biologii au reușit doar să o încadreze în familia Apiaceae, din care mai fac parte morcovul, pătrunjelul, mărarul. „Nici măcar genul nu a fost posibil de identificat exact, pe baza determinatorului care conține toate speciile de plante cunoscute în flora României, așa că ne-am dat seama repede că avem de a face cu ceva inedit, dată fiind morfologia distinctă a frunzelor. Segmentele terminale ale frunzei erau liniare și pețiolate, nu semănau cu nimic cunoscut de la noi. Niciunul dintre cele patru exemplare găsite inițial nu era înflorit”, își amintește Mátis Attila.

Prima ipoteză a biologilor a fost că au de a face cu o altă specie nouă pentru flora din România.

Rezervația Pădurea Dumbrăveni se află foarte aproape de granița cu Bulgaria, deci erau șanse bune pentru identificarea unor specii prezente în flora țării vecine, dar nesemnalate încă la noi.

În aceeași perioadă, cei doi biologi au mai găsit tot acolo o specie nouă pentru flora României, Orobache pubescens.

În sezonul respectiv, am verificat plantele de mai multe ori pentru a investiga inflorescențele, dar acestea nu apăreau, iar rozetele de frunze se uscaseră în timpul verii. Când am revizitat locul la sfârșit de sezon, în septembrie, a ieșit la iveală că planta are un ciclu de viață special, cu reproducere în sezonul serotinal: frunzele apar în mai, se usucă la sfârșit de iunie, iar inflorescențele fără frunze apar în august și fructifică în septembrie. Aceste inflorescențe complexe sunt uriașe (până la 1,7 m), caracteristice familiei Apiaceae (numite și Umbelliferae)”, explică Mátis Attila.

Mátis Attila (dreapta) si Bartha László

Mátis Attila (dreapta) și Bartha László

Detectivi la microscop

Biologii au colectat frunze și au încercat să identifice genul. Au căutat specii similare în flora țărilor vecine. În zadar. Biologul Bartha László de la Universitatea Babeș Bolyai (Institute for Interdisciplinary Research in Bio-Nano-Sciences) Cluj a efectuat o investigație genetică folosind materialul colectat și astfel a fost identificat genul la care aparține noua specie. Este vorba de genul Ferula (denumirea populară: aerel).

Expertul în fitogeografie, Alexandru S. Bădărău de la UBB Cluj, a sugerat legătura cu o specie aparte de umbelifer, numită Eriosynaphe longifolia, din flora Rusiei și a Ucrainei. Specia are un areal îndepărtat de Dobrogea, dar similar în morfologie. Crește în stepele aride din regiunea vestică a Kazahstanului, prin sud-estul Rusiei și până în nordul peninsulei Crimeea. Despre această specie există foarte puține informații, așa că a fost contactat Sramkó Gábor din Ungaria. Acesta se afla în Rusia la momentul potrivit, a luat legătura cu colegii ruși și a colectat mostre din specia respectivă în zona râului Volga, în 2015. Noile analizele genetice au dovedit că ambele specii aparțin genului Ferula.

Szabó Anna si Bartha László

Szabó Anna și Bartha László | Foto: SOR

Investigațiile au continuat și pe teren. În perioada 2015-2016 Mátis Attila a efectuat mai multe vizite în Rezervația Pădurea Dumbrăveni, împreună cu colega Szabó Anna (UBB Cluj), pentru a aduna date morfologice necesare pentru distincția speciei noastre de cea rusească. Analizele comparative pentru morfologia fructelor (esențiale din punct de vedere taxonomic în cazul plantelor umbeliefere) au fost realizate de Thomas Kuhn (UBB Cluj). Rezultatele au fost publicate în revista Phytotaxa, cea mai relevantă în materie de descriere a speciilor noi de plante.

Exemplarul pe baza cărei a fost descrisă noua specie (holotip) este depusă la ierbarul din Grădina Botanică „Alexandru Borza” din Cluj-Napoca.

Ce denumire va avea noua plantă?

Specia nouă a fost botezată Ferula mikraskythiana. Denumirea aleasă de noi pentru specie se datorează faptului că, din câte cunoaștem la momentul actual, este o specie endemică Dobrogei, cu areal foarte restrâns (singura populație de 172 de indivizi este localizată în Rezervația Pădurea Dumbrăveni), iar de aici vine și epitetul specific mikraskythiana – care se referă la denumirea în greaca veche a regiunii cunoscute azi sub numele de Dobrogea: Mikrá Skythia (Μικρὰ Σκυθία), în română Sciția Mică. În contrast, specia rusească înrudită cu ea crește în regiunea cunoscută cândva ca Sciția Mare (stepa ponto-caspică din Rusia, Ucraina și Kazahstan)”, a declarat biologul Mátis Attila.

Pentru denumirea populară, propunerea biologilor este: aerel dobrogean.

Viitorul aerelului dobrogean

Totul a durat aproape trei ani, timp în care biologii au făcut morfometrie, analiză genetică, colaborare cu mai mulți experți, prelucrare de date, plus procesul de publicare a articolului științific, care poate dura între 6 și 18 luni.

Biologii au mai căutat specia și în alte situri din Dobrogea, dar nu au mai găsit alte populații. Astfel, în momentul de față, specia este clasificată conform regulamentului IUCN ca specie periclitată (Endangered). „Specia a supraviețuit în câteva pajiști stepice foarte bine conservate, care se formează pe pante abrupte, ca niște enclave în pădurea Dumbrăveni. Tocmai datorită izolării și a protecției oferite de pădure, au rezistat aceste plante. Turmele enorme de oi, care de altfel au distrus prin suprapășunat majoritatea pajiștilor stepice din restul Dobrogei, sunt principalul inamic al unei astfel de plante. Fără oi, s-a păstrat compoziția și structura specifică stepelor de odinioară în aceste enclave, care reprezintă un refugiu pentru multe specii stepice rare”, crede Mátis Attila.

Specii noi de plante sunt descrise zilnic cu zecile din zonele tropicale mai greu accesibile, dar descoperirea unei specii noi de plantă în Europa se întâmplă rar zilele noastre, pentru că aici cercetările au o istorie vastă și majoritatea zonelor au fost explorate destul de bine.

Notă. Fotografiile atașate comunicatului au fost realizate de Szabó Anna.

(sursa: comunicat al Societății Ornitologice Române)