Energie electrică şi apă caldă din margarină
Din păcate, în România nu se întâmplă aşa ceva, iar cei câţiva investitori care au decis să rişte în această direcţie spun că statul nu-i încurajează şi n-are o strategie clară. Anul trecut, România arunca peste 4 milioane de tone de deşeuri numai din alimente expirate, cea mai bună materie primă pentru centralele care produc biogaz.
„Sunt deşeuri organice expirate, practic alimente expirate care provin de la retailerii de pe piaţă”, a spus Cristinel Popescu, administratorul unei staţii de biogaz.
Un alt tip de deşeu folosit de staţia de biogaz este masa verde provenită din agricultură. De exemplu, și pastilele depreciate de Omega 3 sunt suplimente alimentare care în loc să fie aruncate la groapa de gunoi pot face obiectul producerii de energie.
20 de tone de deşeuri, dintre care două tone de margarină, se transformă în fiecare zi în gaz şi mai departe în energie electrică cu ajutorul unor instalaţii. În cazanele uriaşe, deşeurile fermentează la temperaturi de peste 40 de grade şi produc biogaz.
„Gazul se transportă prin conductele de sus, mai departe, către o staţie de tratare prin care noi răcim gazul şi îl comprimăm, îl trimitem către centrala de cogenerare unde se produce energia electrică şi termică”, a spus Horia Bârdeanu, directorul unei staţii de biogaz.
În cei doi ani de când funcţionează această centrală, cantitatea de gaz care a fost transportată prin conducta îngropată în pământ şi care a ajuns în această centrală electrică a fost de 9,5 milioane de metri cubi. În ţară sunt mai puţin de zece astfel de centrale pe biogaz, dar situaţia s-ar putea schimba din 2017, pentru că fiecare companie va trebui să plătească dacă nu are grijă de propriile deşeuri.
„Va trebui să plătească 80 de lei pe tona de deşeuri care nu sunt gestionate cum spune Comisia Europeană. Începând cu 2018, 120 de lei pe tonă. Toată lumea va plăti sumele respective şi după doi ani o să ne plângem cât de greu e în România”, a declarat llias Papagiorgiadis, preşedintele Asociaţiei de Biomasă şi Biogaz.
Investiţia de 4,5 milioane de euro făcută de oameni de afaceri din Suedia şi din România va fi recuperată în 15 ani, în loc de opt ani, aşa cum era planul iniţial. Şi asta pentru că statul nu acordă un tarif fix pentru energia produsă şi în loc de patru certificate verzi promise pentru fiecare megawatt/oră va acorda doar trei staţiilor de biogaz.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
