Sari la conținut

Lacul Razim, cel mai mare din Delta Dunării, repopulat cu icre de șalău

160 de „saltele” au fost instalate în lacul Razim. Sunt făcute din răchită, pentru a imita mediul natural în care şalăul depune icrele. În trei ani, de aici vor ieşi 80.000 de peşti. Adică 120 de tone dacă totul merge bine, în valoare de peste 2 milioane de lei.

Pentru ca surprizele neplăcute să fie cât mai puţine, piscicultorii şi-au luat măsuri de siguranţă.

Am amplasat nişte ţarcuri din plasă foarte deasă. Au rolul de a împiedica pătrunderea dăunătorilor: peştişori, insecte care deteriorează calitatea sau consumă chiar alevinii care vor ieşi din icre”, explică Ştefan Cocia, inginer piscicultor.

La proiectul derulat de Baza de Cercetare Piscicolă de la Enisala lucrează şi pescari care s-au reprofilat, după ce au rămas fără obiectul muncii, din cauza pescuitului excesiv.

„Se face o treabă frumoasă că se repopulează Razemul. Dacă nu avem grijă de Razem, o să dispară peştii”, spune Roman Isacov.

Populaţia de şalău scade de la an la an, confirmă autorităţile.

Nu într-un procent îngrijorător, dar acest procent se adună... undeva până în 5%”, afirmă Simion Lucian, guvernatorul Deltei Dunării.

Lipsa peştelui din lacul Razim l-a determinat pe Victor Maxim să îşi încerce norocul, în alt domeniu, peste hotare. Din pescuitul şalăului nu câştiga mai mult de 2.000 de euro pe an, în condiţiile în care jumătate din bani mergeau pe scule şi taxe.

Nu merită să investeşti. Trebuie barcă, motor, vârşe, sunt foarte costisitoare”, spune Victor Maxim, fost pescar.

Proiectul de repopulare a lacului Razim costă aproximativ 150.000 de lei, bani alocaţi de Administraţia Biosferei Deltei Dunării. Icrele provin de la şalău donat de Federaţia Pescarilor.

Şalăul este un peşte foarte apreciat şi de gurmanzi, şi de bucătari: carnea e gustoasă, dietetică şi are puţine oase, iar solzii sunt uşor de curăţat.