Sari la conținut

Păsările cântătoare, reduse la tăcere de Legea Vânătorii

Ovidiu Bufnilă, responsabil de comunicare al Societății Ornitologice Române: Nu ne place să rămânem fără specii care cântă, fără specii de păsări cântătoare.

Luminiţa Tănăsie, directorul Federaţiei Coaliţia Natura 2000: Aşa cum este legea acum, pentru vânătorii străini este mai facil să vină să vâneze.

Marina Drugă, expert legislaţie de mediu: În timp, pe termen lung, impactul va fi devastator.

Ovidiu Bufnilă, responsabil de comunicare al Societăţii Ornitologice Române: Asta este realitatea. Pasărea aia, în faţa armei vânătorului, nu are decât o singură apărare: cântecul. Dacă vânătorului îi place cântecul, nu trage în ea.

În curând, trilurile păsărilor cântătoare ar putea deveni o simplă amintire. De vină, spun ornitologii, sunt modificările pe care parlamentarii vor să le aducă Legii Vânătorii, şi care ar putea transforma România într-un adevărat paradis al vânătorilor şi braconierilor străini.

Ovidiu Bufnilă, responsabil de comunicare al Societăţii Ornitologice Române: Ciocârlia în sine este o specie în declin la nivel european. La noi se vânează. Suntem una din cele şase, au mai rămas doar şase ţări din Uniunea Europeană, dintr-un total de 28, unde se vânează ciocârlie. Nici măcar la vecinii din Bulgaria nu se vânează, la noi se vânează. Noi spunem că este o specie umbrelă. De ce specie umbrelă? Pentru că la adăpostul ei se vânează celelalte păsări cântăroare. Ne referim aici la multe alte specii, de la sticlete, scatiu, piţigoi, piţigoi albastru. Se iese în teren pentru o anumită specie. Se iese pentru ciocârlie. Dar se dă jos absolut tot ce este paseriformă, pasăre cântătoare care apare în zonă.

Vânătoarea pe terenurile proprietate privată fără acordul proprietarilor, majorarea perioadei de vânătoare pentru anumite specii de păsări cu până la trei luni și acordarea de facilităţi pentru vânătorii străini sunt principalele modificări aduse de proiectul de lege.

Din respect faţă de natură şi din grijă faţă de păsările cântătoare, Societatea Ornitologică Română şi Federaţia Coaliţia Natura 2000 au iniţiat campania: „Opreşte barbaria, salvează ciocârlia”.

Andreea Ilie, mezzosoprană la Filarmonica „Banatul” din Timişoara, s-a alăturat acestei campanii ca protagonista unui clip tulburător.

18 specii de păsări vânate mai mult

Andreea Ilie, mezzosoprană: Scenele au trebuit sa fie șocante pentru că oamenii, în ziua de astăzi, sunt mai greu de sensibilizat.

Luminiţa Tănăsie, directorul Federaţiei Coaliţia Natura 2000: Din păcate, Senatul a votat împotriva reexaminarii legii și cel mai supărător a fost faptul că reprezentatul Ministerului Mediului, la votul din Senat, a spus că Ministerul Mediului nu susține reexaminarea legii.

Ovidiu Bufnilă, responsabil de comunicare al Societăţii Ornitologice Române: Noi, în 2006, am reușit să mergem la Ministerul Mediului cu 70.000 de semnături și ciocârlia a fost scoasă de pe lista păsărilor care se vânează. La un an numai, ciocârlia s-a regăsit din nou pe această listă.

Proiectul de lege, spun specialiştii, încalcă anumite drepturi.

Luminiţa Tănăsie, directorul Federaţiei Coaliţia Natura 2000: Legea, în forma în care a fost modificată, nu mai prevede acordul expres al proprietarilor pentru desfășurarea activităților de vânătoare pe terenurile lor. A doua problemă este legată de prelungirea perioadei de vânătoare la mai multe specii de păsări. Sunt 18 specii de păsări la care perioadele de vânătoare au fost extinse.

România a rămas fără dropii și vulturi

Ciocârlia nu ar fi singura pasăre afectată de aceste modificări.

Ovidiu Bufnilă, responsabil de comunicare al Societăţii Ornitologice Române: Noi am rămas fără dropii. Am rămas fără vulturi în România. Sunt specii care au dispărut de la noi... Dacă pe astea am reușit să le exterminăm la nivel național, din păcate riscăm să pierdem o specie la nivel planetar. Există la ora actuală cea mai mica gâscă din lume, cea mai mică gâscă salbatică, se numește gâsca cu gât roșu. Această gâscă este supusă la presiuni extraordinare din partea vânătorilor, deoarece ea formează stoluri mixte cu specii care se vânează. Și în momentul în care un stol de gâște trece pe deasupra unui vânător, acesta va trage. Nu va conta că este ceață, că nu vede foarte bine din ce păsări e format stolul, vânatorul trage. Este o moarte accidentală.

Culmea, proiectul de lege nu i-a supărat numai pe ornitologi, ci şi pe o mare parte din vânătorii români. Alin Florian este administratorul unuia dintre cele mai importante forum-uri online de profil şi consideră că, de fapt, vânătorii şi ornitologii sunt de aceeaşi parte a baricadei.

Alin Florian, vânator, administratorul forumului „Vînătorul.ro”: Chiar s-a creat o imagine a vânatorului care pleaca așa, de nebun, cu pușca prin pădure, și ucide toate viețuitoarele pe care le întâlnește. Ori asta nu este adevărat. Acela nu este un vânător, este un braconier care a trebuit și care de multe ori suportă rigorile legii. Imaginaţi-vă că nu ar mai exista o asociaţie de vânători şi sunt zone în care s-a pierdut dreptul de gestiune cinegetică. Ce s-a întâmplat acolo este trist, pentru că respectiva zonă a rămas la cheremul braconierilor. Şi acolo nu mai găseşti niciun fel de vieţuitoare pentru că respectivii rad tot. Se braconează în toate felurile posibile, şi singurii care stau în calea lor suntem noi, vânătorii. Pentru că pe noi ne interesează!

Vânătorii străini fac legea în România!

De fapt, singurii care par a avea ceva de câştigat în urma modificărilor Legii sunt vânătorii străini. Mai ales dacă ţinem cont de faptul că vânătorul tradiţional român nu este interesat de ciocârlie - şi nici de alte specii de păsări cântătoare.

Ovidiu Bufnilă, responsabil de comunicare al Societăţii Ornitologice Române: Noi am dori să fie scoase de la vânătoare mai multe specii de păsări cântătoare în principal, care, din experiență, nu sunt de interes pentru vânătorii români, și care sunt introduse în legislație doar pentru a susține afacerile pentru vânătorii străini care vin în România.

Neculai Șelaru, președintele Asociației Generale a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi din România: La noi, în România, nu există o tradiție. Daca ne întrebați pe noi, vânătorii, foarte mulți n-au ridicat pușca și nu vor ridica la ciocârlie (...) Sunt puțini. Mai mulți sunt vânători care vin din afară.

Marina Druga, expert legislație de mediu: În România, ciocârlia nu este inclusă pe lista culinară, ori în străinătate, în multe restaurante, constituie o delicatesă. Se prepară în diferite forme. Inclusiv limba de ciocârlie, se face pateu de limba din ciocârlie.

Ovidiu Bufnilă, responsabil de comunicare al Societății Ornitologice Române: O să vedeți că sunt extrem de avantajați cei care organizează vânători cu vânători din străinătate. Aici este, cum zic americanii follow the money. Acolo unde se duc banii, acolo e bine pentru cineva. Din păcate, nu pentru noi și nu pentru faună.

Deputat: Este o dezinformare!

Deputatul PSD Florin Iordache, unul dintre iniţiatorii acestor modificări, susţine că noua lege ar avantaja, totuşi, păsările, şi blamează campania ornitologilor.

Florin Iordache, deputat PSD: Din punctul meu de vedere, științific discutând acum, este o dezinformare prin această campanie care se face. Pentru că dacă nu adoptăm noua lege, rămâne actuala lege care este în vigoare, şi în actuala lege, perioada în care pot fi împuşcate păsările, nu numai ciocârlia, dar toate păsările, sunt perioade ceva mai lungi în care pot fi împuşcate. Discutând punctual de ciocârlie, numărul de păsări care pot fi vânate de un vânător, şi în general românii nu prea vânează ciocârlie, se înjumătăţeşte în noua legislaţie.

Chiar dacă această cotă totală scade aproape la jumătate, specialiştii de la Societatea Ornitologică Română spun că în propunerea de modificare a legii s-a păstrat o portiţă pentru ca limita să poată fi oricând mărită. O reglementare ar permite conducerii autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură să aprobe suplimentarea cotei, la solicitarea gestionarilor, dacă aceştia deja au vânat 75% din numărul prevăzut de lege. Rămâne un singur lucru asupra căruia toată lumea este de acord.

Florin Iordache, deputat PSD: De fapt, cei mai avantajaţi de aceste modificări ar fi vânătorii străini, care au foarte multe beneficii şi care ei chiar vânează ciocârlie. Vă spun eu, din datele pe care le am, este vorba de vânătorii italieni, ei sunt cei care vin, de aceea discutăm de turism, vânătorii italieni care, datorită condiţiilor climaterice, acolo ei nu au astfel de păsări, care vin la vânătoare.

Braconierii italieni preferă România

Ciocârlii există şi în Italia, însă, pentru că şi acolo se vânează, numărul lor a scăzut dramatic: au rămas mai puţin de 500.000 de perechi. De aceea, în ultimii ani au existat mai multe cazuri de braconieri italieni prinşi la vânătoare de ciocârlii în România.

Neculai Șelaru, președintele Asociației Generale a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi din România: Este clar, după 90 a fost o invazie de străini în România. Ciocârlia reprezintă o pasăre, un vânat interesant pentru cine? Greci, mediteranneni în general, italieni.

Trilul ciocârliei înseamnă un ecosistem sănătos

Inițiatorii campaniei „Oprește barbaria, salvează ciocârlia”, dar și vânătorii români, susțin că legile ar trebui să protejeze păsările, nu să le pună în pericol. Acestea sunt importante pentru noi - chiar și aparent neînsemnatele păsări cântătoare.

Marina Druga, expert legislație de mediu: Speciile de păsări, spre deosebire de multe alte specii de faună, insecte, mamifere, sunt specii ușor observabile. Și de aceea, pentru ecosistemele noastre, pentru natură, sunt folosite ca indicatori. Indicatori ai sănătății. Dacă mergem într-un câmp agricol și auzim ciocârlia și alte specii cântătoare, îi clar că avem de-aface cu un ecosistem sănătos. Dacă mergem și nu auzim, într-o perioadă în care teoretic ea trebuie auzită, avem o problemă. Înseamnă că în acel câmp agricol, acea zonă, sunt folosite pesticide, insectivide... care provoacă moartea indivizilor din acea zonă.

Respectul pentru natură este, de fapt, respectul pentru viitorul nostru. Aceasta ar fi concluzia campaniei „Opreşteşte barbaria, salvează ciocârlia”. Iubitorii de natură avertizează, astfel, că păsările cântătoare n-ar trebui să fie de vânzare. Şi că schimbările adevărate trebuie făcute prin educaţie.