Klaus Iohannis împlinește un an în „politica mare”

Val de concedieri la uzina Dacia de la Mioveni. Compania a decis să relocheze o parte din producție în alte țări

„Credeam că o să mă judece lumea”. Trei români din 100 suferă de depresie, însă puțini ajung la medic. Ce face statul

Haos în trafic, după ce un accident produs la începutul lunii a lăsat o intersecție din Brăila fără semafor

Alertă într-un mare oraș din vestul țării: șacalii seamănă teroare zi și noapte. Localnicii sunt revoltați

Theodor Stolojan: Scăderea accizelor la carburanți ar fi o greșeală. Mergem țintit, nu întreaga țară are aceleași suferințe

Infecții nosocomiale la Spitalul Județean din Piatra Neamț: patru morți. Manager: „Nu se poate face dezinfecție așa cum trebuie”

Mesaj Ro-Alert în județul Tulcea din cauza unei drone: „Rămâneţi în interiorul casei, departe de geamuri şi pereţi exteriori”

„Bubuiturile” care au speriat două județe: oamenii au crezut că a început războiul

Noi scumpiri la pompă, peste noapte. Motorina se apropie de pragul de 9 lei/l

„Este pentru prima dată, după 25 de ani, când o structură politică desemnează pentru funcţia supremă în stat un cetăţean român, dar aparţinând unei minorităţi etnice. Sibiul pe care l-am condus este o dovadă vie că în România se poate. Vreau mai puţin spectacol, mai puţină gălăgie”, declara Klaus Iohannis.

Cu aceste promisiuni a câştigat Klaus Iohannis alegerile prezidenţiale. Consultările cu partidele parlamentare au fost prioritare pentru noul şef de stat. El a schimbat şi decorul.

Au fost cinci astfel de întrevederi pe teme diverse, de la stabilirea priorităţilor legislative ale Parlamentului la securitatea cibernetică. Liderii politici au căzut de acord numai în două cazuri însă: mărirea bugetului Armatei şi Strategia Naţională de Apărare.

Șeful statului a mai precizat: „Nu promulg legi care încalcă principii constituţionale sau care au lacune juridice. Lucrul bine făcut începe cu legislaţia temeinic făcută.”

Aşa a justificat preşedintele cele opt cereri de reexaminare trimise parlamentarilor. Printre ele, legea care acordă pensii speciale aleşilor ori Codul Silvic. Cele mai multe dispute au fost în jurul Codului Fiscal care prevede reducerea Taxei pe Valoarea Adăugată de la 1 ianuarie anul viitor.

Între reexaminări şi consultări, preşedintele a avut în şapte luni de mandat 16 deplasări în zece state europene. Doar în Belgia a fost de şase ori, iar în Polonia de două ori. Iar Klaus Iohannis este hotărât că continue.

„Voi continua să am asemenea întrevederi și cu alți lideri din întreaga lume, pentru că vreau ca România să fie percepută pretutindeni pe măsura potențialului său ca stat și pe măsura ambițiilor noastre ca națiune”, a scris președintele pe Facebook.

Adrian Moraru, director adjunct al Institutului pentru Politici Publice este de părere că „în anumite momente de vârf, din politica internă, din politica externă, preşedintele lasă o urmă de dezamăgire. Grecia este un caz, evenimentele şi conflictul din Ucraina cu Rusia l-au lăsat pe preşedinte de foarte multe ori în urma tuturor liderilor din regiune.”

Pe plan intern, şeful statului a avut mai multe dispute de la distanţă cu premierul social-democrat Victor Ponta. Apogeul a fost atins în luna iunie, atunci când Klaus Iohannis i-a cerut demisia, pe fondul problemelor cu legea.