Klaus Iohannis împlinește un an în „politica mare”

Dani Mocanu și fratele lui vor fi extrădați în România. Decizia Curții de Apel din Napoli nu e definitivă

Femeie cu bani din România, păcălită de un fals prinț al Dubaiului, cu 2,5 milioane de dolari

Imaginile zilei: un autoturism încărcat cu 14 bușteni dintr-o pădure din Brașov. Șoferul este cercetat pentru furt

Profesorii sunt pregătiți de grevă generală, avertizează un lider sindical din Educație

Daniel Băluță, atac la Ciprian Ciucu: Primul reflex pe care îl are este să vină să taie și apoi să se plângă că nu are bani

Mai multe femei din România, menționate în dosarele Epstein. Ce arată mailurile care au fost desecretizate

Daniel Băluță propune ca subvenționarea căldurii în Capitală să se facă în funcție de veniturile bucureștenilor

Băluță, despre Bolojan: „Știe un singur lucru - să taie. Pentru români, e ca în «Moromeții», când venea Jupuitu cu «fonciirea»”

Daniel Băluță îl contrazice pe Nicușor Dan în privința bugetelor locale. Ce spune despre referendumul din București

„Este pentru prima dată, după 25 de ani, când o structură politică desemnează pentru funcţia supremă în stat un cetăţean român, dar aparţinând unei minorităţi etnice. Sibiul pe care l-am condus este o dovadă vie că în România se poate. Vreau mai puţin spectacol, mai puţină gălăgie”, declara Klaus Iohannis.

Cu aceste promisiuni a câştigat Klaus Iohannis alegerile prezidenţiale. Consultările cu partidele parlamentare au fost prioritare pentru noul şef de stat. El a schimbat şi decorul.

Au fost cinci astfel de întrevederi pe teme diverse, de la stabilirea priorităţilor legislative ale Parlamentului la securitatea cibernetică. Liderii politici au căzut de acord numai în două cazuri însă: mărirea bugetului Armatei şi Strategia Naţională de Apărare.

Șeful statului a mai precizat: „Nu promulg legi care încalcă principii constituţionale sau care au lacune juridice. Lucrul bine făcut începe cu legislaţia temeinic făcută.”

Aşa a justificat preşedintele cele opt cereri de reexaminare trimise parlamentarilor. Printre ele, legea care acordă pensii speciale aleşilor ori Codul Silvic. Cele mai multe dispute au fost în jurul Codului Fiscal care prevede reducerea Taxei pe Valoarea Adăugată de la 1 ianuarie anul viitor.

Între reexaminări şi consultări, preşedintele a avut în şapte luni de mandat 16 deplasări în zece state europene. Doar în Belgia a fost de şase ori, iar în Polonia de două ori. Iar Klaus Iohannis este hotărât că continue.

„Voi continua să am asemenea întrevederi și cu alți lideri din întreaga lume, pentru că vreau ca România să fie percepută pretutindeni pe măsura potențialului său ca stat și pe măsura ambițiilor noastre ca națiune”, a scris președintele pe Facebook.

Adrian Moraru, director adjunct al Institutului pentru Politici Publice este de părere că „în anumite momente de vârf, din politica internă, din politica externă, preşedintele lasă o urmă de dezamăgire. Grecia este un caz, evenimentele şi conflictul din Ucraina cu Rusia l-au lăsat pe preşedinte de foarte multe ori în urma tuturor liderilor din regiune.”

Pe plan intern, şeful statului a avut mai multe dispute de la distanţă cu premierul social-democrat Victor Ponta. Apogeul a fost atins în luna iunie, atunci când Klaus Iohannis i-a cerut demisia, pe fondul problemelor cu legea.