Parlamentul României la ora bilanţului. Noua Constituţie şi regionalizarea, obiective ratate

Gigi Becali a votat guvernul Veștea, dar spune că nu avea „alură”. „Nicușor mai doarme, dar are harismă”

Canicula face ravagii în Europa: cel puțin 212 morți în Spania, mii de școli închise în Franța, iar valul de căldură avansează spre est

Adrian Veștea, discurs în Parlament: „Trecem printr-o perioadă complexă, provocări economice serioase, tensiuni sociale”

Kelemen Hunor vede un guvern PSD-PNL-UDMR ca cea mai bună variantă de ieșire din criză. Bolojan vorbește de guverne „armistițiu”

Aflat sub control judiciar, Ciprian Ciucu a primit aprobarea să plece în concediu. Unde merge edilul în vacanță

Scandal la Primăria Timișoara. Zeci de angajați au încercat să intre în sediu după ce au obținut suspendarea deciziilor de concediere

Europa, supravegheată de Kremlin timp de 18 luni. Rusia ar fi folosit drone pentru a spiona situri nucleare: „O campanie coordonată”

Ilie Bolojan, prima reacție în cazul azilelor ilegale din Bihor: „Nu am avut tangențe, nu am avut competențe de reglementare”

Avertismentul unui climatolog: Furtunile vor deveni tot mai frecvente. „Este o certitudine și asta arată toate studiile”

Proiectul de modificare a Constituţiei era anunţat ca cel mai important obiectiv al majorităţii parlamentare a USL.

„Dacă va fi nevoie să prelungim sesiunea parlamentară, să se voteze în cele două Camere propunerea de revizuire. După care, probabil, în septembrie-octombrie să avem referendumul”, spunea premierul Victor Ponta la începutul lunii februarie.

Documentul, redactat de comisia condusă de președintele Senatului, a avut un opozant puternic în șeful statului.

„Asta nu e Constituţia României, este Constituţia unei găşti. Ca să fi fost o Constituţie pentru români trebuia dezbătută public”, a declarat pe 29 iunie preşedintele Traian Băsescu.

Planurile actualei puteri au fost date peste cap de Curtea Constituţională. Aceasta a decis că un referendum cu prag de prezenţă de 30 la sută nu poate fi organizat nici anul viitor, simultan cu alegerile prezidențiale.

Coaliţia de guvernare a fost nevoită să renunţe şi la proiectul de regionalizare, iar discuţiile pentru un nou Cod electoral au fost abandondate. S-au promovat, în schimb, alte legi care au provocat scandal. Modificarea Codului Penal, care îi protejează pe aleşi de acţiunile DNA şi ale ANI, i-a adus în Parlament pe ambasadorii ţărilor europene şi a scos oameni în stradă.

„Cred ca Zgonea ar trebui sa demisioneze. A pus România într-o situaţie îngrozitoare”, spunea Traian Băsescu în urmă cu două săptămâni.

Migraţia politică, sportul parlamentarilor

Deşi se declarau împotriva migraţiei politice, liderii actualei puteri nu i--au respins pe traseişti. Astfel, această veche meteahnă a Parlamentului a revenit şi în actuala legislatură.

„O să-l las şi pe ambasadorul Vanghelie şi pe ambasadorul Hrebenciuc să reprezinte interesele PSD-ului în toate partidele din această ţară. Şi cine nu îşi păzeşte parlamentarii, n-o să-i păzesc eu...”, a spus premierul Victor Ponta.

Grupurile PPDD au rămas cu 32 de parlamentari din cei 68 câţi au fost aleşi la începutul mandatului. Cei mai mulţi au migrat spre PSD şi PC.

Dae configuraţia Parlamentului nu avut de suferit doar din cauza traseismului politic. Zece aleşi şi-au încheiat mandatele înainte de termen, iar trei dintre ei, George Becali, Antonie Solomon şi Nicolae Vasilescu, au de ispăşit pedepse cu închisoarea.