Parlamentul României la ora bilanţului. Noua Constituţie şi regionalizarea, obiective ratate

O femeie din România ar fi participat la vânătoarea de oameni din Sarajevo. „Trebuie să fi ucis peste zece persoane”

UE schimbă regulile în industria modei: hainele și încălțămintea nevândute din magazine nu vor mai putea fi distruse

Orașul care a câștigat lupta cu urșii. Cum au fost descurajate animalele să se mai apropie de case

Poveste de film: A vândut tot ce avea în SUA și s-a mutat în România, după ce iubita lui a fost deportată

Școală distrusă de grindină, ploaie și nepăsare. Primăria nu are bani nici de salarii. Cum arată acum clădirea

Ploile din țară se vor transforma în ninsoare în următoarele zile. Unde s-a depus deja zăpada

NATO trimite o flotă lângă Groenlanda, într-unul dintre cele mai mari exerciții navale din ultimii ani. Unde va participa România

Zelenski, întrebat dacă se teme să aibă aceeași soartă ca Navalnîi: „Nu văd diferența între otravă și rachete”

Maia Sandu: Rusia nu se va opri nici după pacea din Ucraina. „Trebuie să ne pregătim. Războiul hibrid va fi de durată”

Proiectul de modificare a Constituţiei era anunţat ca cel mai important obiectiv al majorităţii parlamentare a USL.

„Dacă va fi nevoie să prelungim sesiunea parlamentară, să se voteze în cele două Camere propunerea de revizuire. După care, probabil, în septembrie-octombrie să avem referendumul”, spunea premierul Victor Ponta la începutul lunii februarie.

Documentul, redactat de comisia condusă de președintele Senatului, a avut un opozant puternic în șeful statului.

„Asta nu e Constituţia României, este Constituţia unei găşti. Ca să fi fost o Constituţie pentru români trebuia dezbătută public”, a declarat pe 29 iunie preşedintele Traian Băsescu.

Planurile actualei puteri au fost date peste cap de Curtea Constituţională. Aceasta a decis că un referendum cu prag de prezenţă de 30 la sută nu poate fi organizat nici anul viitor, simultan cu alegerile prezidențiale.

Coaliţia de guvernare a fost nevoită să renunţe şi la proiectul de regionalizare, iar discuţiile pentru un nou Cod electoral au fost abandondate. S-au promovat, în schimb, alte legi care au provocat scandal. Modificarea Codului Penal, care îi protejează pe aleşi de acţiunile DNA şi ale ANI, i-a adus în Parlament pe ambasadorii ţărilor europene şi a scos oameni în stradă.

„Cred ca Zgonea ar trebui sa demisioneze. A pus România într-o situaţie îngrozitoare”, spunea Traian Băsescu în urmă cu două săptămâni.

Migraţia politică, sportul parlamentarilor

Deşi se declarau împotriva migraţiei politice, liderii actualei puteri nu i--au respins pe traseişti. Astfel, această veche meteahnă a Parlamentului a revenit şi în actuala legislatură.

„O să-l las şi pe ambasadorul Vanghelie şi pe ambasadorul Hrebenciuc să reprezinte interesele PSD-ului în toate partidele din această ţară. Şi cine nu îşi păzeşte parlamentarii, n-o să-i păzesc eu...”, a spus premierul Victor Ponta.

Grupurile PPDD au rămas cu 32 de parlamentari din cei 68 câţi au fost aleşi la începutul mandatului. Cei mai mulţi au migrat spre PSD şi PC.

Dae configuraţia Parlamentului nu avut de suferit doar din cauza traseismului politic. Zece aleşi şi-au încheiat mandatele înainte de termen, iar trei dintre ei, George Becali, Antonie Solomon şi Nicolae Vasilescu, au de ispăşit pedepse cu închisoarea.