EXPLICAȚII. De ce nu vor românii șomeri să meargă la muncă în alte localități

Sărăcia din România îi determină pe mulți dintre tineri să ia în continuare calea străinătății: „Urmează să plec la muncă în Germania”

Topul celor mai atractive orașe pentru locuit din România. Care este cel mai dorit

Deficit uriaș de sudori pe piața muncii. Cât ajunge să câștige astăzi un debutant: „E o meserie greu de înlocuit”

Recomandările șefului DSU Raed Arafat pe perioada codului roșu. Ce trebuie să evite oamenii care se expun la caniculă

Csoma Botond: „Nicușor Dan nu va face o nouă desemnare până nu există o majoritate”

Proba la matematică și istorie de la Bacalaureat 2026, amânată din cauza caniculei. Ministerul Educației schimbă calendarul examenului

Petrișor Peiu: „Suntem mai aproape ca nicicând de alegeri anticipate”. AUR refuză orice susținere pentru un guvern Grindeanu

Risc energetic în România din cauza temperaturilor de foc. Comandament la Ministerul Energiei

Temperaturi greu de suportat în saloanele de pediatrie de la Marius Nasta. Aparatele vechi de aer condiționat nu fac față caniculei

Studiile realizate în ultimii ani arată că mai bine de jumătate din populaţie şi-ar părăsi oraşul de domiciliu în schimbul unui loc de muncă mai bun. Însă puţini chiar ajung să se mute, ceea ce înseamnă că restul nu consideră ofertele de muncă din alte zone ale ţării suficient de convingătoare.

Şi nici măcar lipsa unui loc de muncă nu este un stimulent suficient pentru părăsirea oraşului.

Companiile din industria auto din Transilvania şi Banat au mii de posturi pe care încearcă să le ocupe cu forţă de muncă relocată din judeţele cu un şomaj ridicat. Salariile pe care le oferă nu sunt mari - în multe cazuri variază între 1.000 şi 1.500 de lei pe lună - dar se lovesc de reticenţa forţei de muncă. Sunt oameni dispuşi să se angajeze în străinătate pe salarii mici pentru ţările în care ajung decât să se angajeze în România.

Ca să convingă forţa de muncă să rămână în ţară sau să se întoarcă din străinătate, unele companii IT deja au început să ofere salarii occidentale.

Valentin Mureșan, manager companie IT: „Am ajuns la un moment de cotitură în care putem să ne permitem să îi chemăm pe tinerii noștri de afară să aibă o opțiune de a se întoarce în țară la un salariu decent. Credem că am ajuns cu industria IT din România la un nivel acceptabil”.

Pentru că salariile sunt cele care influenţează cu adevărat migraţia forţei de muncă. Bucureştiul este singurul oraş care a reuşit de-a lungul timpului să atragă angajaţi din toate colţurile ţării. Este un oraş scump, dar în care salariile sunt mari şi oportunităţile de angajare foarte variate.

Clujul şi Timişoara ar putea deveni la fel de atractive ca Bucureştiul pentru angajaţii dispuşi să se mute, însă nu trebuie să descurajeze forţa de muncă printr-o creştere a costurilor vieţii mai rapidă decât creşterea salariilor.

Imediat după intrarea României în Uniunea Europeană, reprezentanţii BNR spuneau că migraţia internă a forţei de muncă este redusă din cauză că jumătate din totalul investiţiilor străine atrase de România ajung doar în Bucureşti. Între timp şi marile oraşe de provincie au început să atragă companii străine.

Citiți și Târg de locuri de muncă într-o comună din Mehedinți: au venit pentru salarii, au plecat cu materiale promoționale

Urmăriți mai sus o discuție despre migrația națională a forței de muncă între Bogdan Oprea, manager de zonă la Adecco (companie de recrutări) și Stelian Muscalu, prezentator Business Club.