EXPLICAȚII. De ce nu vor românii șomeri să meargă la muncă în alte localități

Semnal de alarmă pe piața muncii: mai puține joburi, mai mulți șomeri. Cu cât a scăzut numărul locurilor de muncă față de 2025

Radu Miruță, despre relația cu Nicușor Dan: „Nu pot fi dezamăgit de președintele României”

Ce trupe americane rămân în România. Radu Miruță: „Acum câteva luni au venit 400 de militari în plus”

Prețurile la carburanți, sub lupa ANPC. Sancțiuni dure pentru benzinăriile care cresc tarifele după ora 12:00: „Au fost multe nereguli”

Capcana shrinkflation în magazinele din România: Mii de produse la raft cu preț neschimbat, dar gramaj redus

Temu și Shein, în declin. Taxa de 3 euro pe coletele din China a schimbat obiceiurile de cumpărături ale românilor

Paradoxul carburanților: Țările vecine cu importuri masive au prețuri mai mici decât România. Cum explică specialiștii

„Medicamentul” care alină bolnavilor dorul de casă

Trimisul lui Putin la Chișinău acuză Occidentul că șterge „istoria ruso-moldovenească” și invocă „tandemul Bruxelles-Bucureşti”

Studiile realizate în ultimii ani arată că mai bine de jumătate din populaţie şi-ar părăsi oraşul de domiciliu în schimbul unui loc de muncă mai bun. Însă puţini chiar ajung să se mute, ceea ce înseamnă că restul nu consideră ofertele de muncă din alte zone ale ţării suficient de convingătoare.

Şi nici măcar lipsa unui loc de muncă nu este un stimulent suficient pentru părăsirea oraşului.

Companiile din industria auto din Transilvania şi Banat au mii de posturi pe care încearcă să le ocupe cu forţă de muncă relocată din judeţele cu un şomaj ridicat. Salariile pe care le oferă nu sunt mari - în multe cazuri variază între 1.000 şi 1.500 de lei pe lună - dar se lovesc de reticenţa forţei de muncă. Sunt oameni dispuşi să se angajeze în străinătate pe salarii mici pentru ţările în care ajung decât să se angajeze în România.

Ca să convingă forţa de muncă să rămână în ţară sau să se întoarcă din străinătate, unele companii IT deja au început să ofere salarii occidentale.

Valentin Mureșan, manager companie IT: „Am ajuns la un moment de cotitură în care putem să ne permitem să îi chemăm pe tinerii noștri de afară să aibă o opțiune de a se întoarce în țară la un salariu decent. Credem că am ajuns cu industria IT din România la un nivel acceptabil”.

Pentru că salariile sunt cele care influenţează cu adevărat migraţia forţei de muncă. Bucureştiul este singurul oraş care a reuşit de-a lungul timpului să atragă angajaţi din toate colţurile ţării. Este un oraş scump, dar în care salariile sunt mari şi oportunităţile de angajare foarte variate.

Clujul şi Timişoara ar putea deveni la fel de atractive ca Bucureştiul pentru angajaţii dispuşi să se mute, însă nu trebuie să descurajeze forţa de muncă printr-o creştere a costurilor vieţii mai rapidă decât creşterea salariilor.

Imediat după intrarea României în Uniunea Europeană, reprezentanţii BNR spuneau că migraţia internă a forţei de muncă este redusă din cauză că jumătate din totalul investiţiilor străine atrase de România ajung doar în Bucureşti. Între timp şi marile oraşe de provincie au început să atragă companii străine.

Citiți și Târg de locuri de muncă într-o comună din Mehedinți: au venit pentru salarii, au plecat cu materiale promoționale

Urmăriți mai sus o discuție despre migrația națională a forței de muncă între Bogdan Oprea, manager de zonă la Adecco (companie de recrutări) și Stelian Muscalu, prezentator Business Club.