Meseriile solicitante distrug creierul

Emil Boc, primarul Clujului, prezintă leacul pentru mahmureală după o noapte de festival: „Uitați de cafea”

Nuclearelectrica: „Mai putem câștiga două-trei zile”. Ce se va întâmpla cu reactorul 2 de la Cernavodă

Cristian Păun, despre scăderea consumului: „Poporul plătește nota de plată, fie prin taxare, fie prin inflație”

Antrenament cu miză: pușcașii marini români au testat vehiculele de asalt amfibiu AAV-7 alături de militarii SUA

10 luni de la explozia din Rahova: Oamenii încă așteaptă să intre în locuințe. Primarul Ciprian Ciucu: „Am comandat o expertiză”

Imagini scandaloase: Echipajul unei ambulanțe care transporta o fetiță de un an a oprit să cumpere pepeni și legume

Controale la peste 1.800 de avioane Boeing 737 MAX din toată lumea. TAROM își îmbogățește flota cu patru aeronave de acest tip

Meteorologii au emis noi avertizări de caniculă și furtuni. Mateescu: Ploile „nu vor compensa lipsa acută” de apă

Cristian Bușoi, despre criza energetică: „Populația nu va fi afectată de limitările de consum”

Este stresat și ceea ce este cel mai îngrijorător este faptul că se deteriorează exact partea responsabilă cu emoțiile. Ceea ce poate duce la stări de anxietate, rezultate slabe la școală sau la muncă și chiar la depresii.

Studiul a arătat că folosirea noilor tehnologii a dus la reducerea capacității de memorare a 20% dintre participanții la studiu.

Activităţile simultane nu fac bine nici la creier şi nici la buget. Sună destul de ciudat dacă stăm să ne gândim că angajatul care trimite email-uri, scrie mesaje şi mai răspunde şi la telefon este considerat angajat model. Nu este aşa. Nu este nici pe departe un model de eficiență, deşi Napoleon nu ar fi de acord. Pe lângă daunele pe care le provoacă creierului, multitaskingul aduce pierderi anuale de aproape 500 de miliarde de dolari.

Conform unui studiu al unor cercetători de la universitatea Sussex citat de Forbes, creierul suportă transformări de structura în momentul în care este supus unor activități multiple pe o perioadă mai lungă.

Studiu a ajuns și la concluzia că atunci când oamenii iși împart atenția în mai multe locuri ei par să lucreze mai repede dar de fapt produc mai puţin. După doar 20 de minute de lucru multitasking oamenii se simt stresaţi, nervoşi și obosiți. Ca tacâmul să fie complet, un proiect al universității Harvard arată că este mult mai costisitor să faci mai multe lucruri în acelaș timp decât dacă ai face unul singur.

Altfel spus, pe lângă problemele legate de sănătate, multitaskingul presupune costuri urise la nivel mondial care ajung şi la 450 de miliarde de euro. Aceste studii arată de fapt că în afară de proceselor semi-automate, cum ar fi mersul, când vine vorba de procese congnitive în care trebuie suntem bombardați cu informaţie nouă, creierul nu da randament decât dacă facem lucrurile pe rând.