DIRECTORI CONTROVERSAŢI. Cum a ajuns RADET gaura neagră a Capitalei

Unul dintre ei a fost acuzat de luare de mită şi chiar condamnat la închisoare, printr-o sentinţa care nu este insa definitivă.

Ioan Gheorghe Dabela a fost director RADET în perioada 1998 - 2002.

El a fost acuzat de procurorii anticorupţie că ar fi primit mită de 500 de mii de mărci germane, din partea unei firme nemţeşti, pentru atribuirea unui contract de modernizare a Regiei. În 2009, Curtea de Apel Bucureşti l-a fost condamnat la 6 ani de închisoare, dar sentinţă a fost atacată cu recurs. Aflat în libertate, Ioan Gheorghe Dabela aşteaptă o sentinţă definitivă.

Pe fotoliul de director general, în calitate de interimar, a venit, pentru doar câteva luni Radu Opaina.

El a fost urmat, în 2003 de Virgil Ramba. După şase ani de mandat, acesta a fost înlocuit de Consiliul General al Primăriei Capitalei, pentru management defectuos. Fostul şef al RADET a dat însă instituţia în judecată şi a avut câștig de cauză. A primit despăgubiri de 120.000 de euro, pentru că avea încheiat un contract de management valabil încă 3 ani, până la 1 octombrie 2012. (iese C2) Când Virgil Ramba a fost schimbat din funcţie, pierderile RADET erau estimate la 50 de milioane lei, iar datoriile la aproape un miliard de lei.

Din martie 2009, conducerea Regiei a fost preluată de Mihai Bogdan Becheanu, fost consilier general PDL. El a ocupat fotoliul pînă în septembrie anul trecut, când şi-a dat demisia. Bogdan Becheanu a fost în vizorul Agenţiei Naţionale de Integritate pentru un posibil fals în declaraţiile de avere.

Conducerea RADET a fost preluată de Ion Voicu. Acesta cunoştea foarte bine activitatea regiei, din poziţia de director adjunct.

În prezent, datoriile RADETcătre ELCEN, producătorul de agent termic, sunt de aproape 500 de milioane de euro, din care mare parte o reprezintă penalitaţile.

Ca o soluţie de reducere a datoriilor, primarul general Capitalei Sorin Oprescu a cerut guvernului ca RADET să fuzioneze cu Elcen, iar penalităţile să fie șterse. Şi Elcen are probleme financiare - conturile bancare sunt blocate în urma unor hotărâri judecătoreşti, pentru că nu şi-a plătit furnizori. Unul dintre cei mai mari este Romgaz.

RADET mai transportă 4 milioane de gigacalorii, faţă de 9 milioane, cât era capacitatea la momentul înfiinţării, acum 40 de ani. Iar pierderile prin reţeaua învechită sunt estimate la 23%. Pentru modernizare, ar fi nevoie de aproximativ 1,5 miliarde euro.

De-a lungul anilor, preţul gigacaloriei a crescut în Bucureşti. Astfel, în ultimii opt ani, preţul unei gigacalorii s-a dublat - de la 156 de lei, la peste 300 de lei. Populaţia plăteşte însă 170 de lei, diferenţa fiind subvenţionată de primărie.

RADET asigură distribuţia agentului termic pentru 570.000 de apartamente.