Criza refugiaților. NATO își extinde misiunea în Marea Egee

Serghei Lavrov consideră că UE s-a transformat într-un „bloc militar antirus”: „NATO caută un motiv pentru a-şi prelungi existenţa”

Primarul din Jurilovca explică ce a făcut când s-a trezit cu turiștii la festivalul care nu a fost organizat. Cum a salvat situația

Directorul Institutului de Istorie a Religiilor critică declarația lui Nicușor Dan despre „naționalismul sănătos”: „Nu pare că citește”

AfD câștigă detașat alegerile din Saxonia-Anhalt. Extrema dreaptă obține 44,5% în Germania, potrivit exit-poll-urilor

Restricțiile de circulație din Piața Unirii, ridicate înainte de începerea școlii. Băluță: „S-a lucrat mult, repede și bine”

Podul Basarab va fi redeschis circulației după aproape trei luni de lucrări. Ciprian Ciucu: Reparațiile vor continua

Emisarii lui Donald Trump sunt așteptați astăzi la Kiev. Steve Witkoff și Jared Kushner vor ajunge în Ucraina cu trenul din Polonia

Mobilizare de forțe în județul Mehedinți: un șofer din Rep. Moldova este căutat cu elicopterul după ce ar fi fugit de Poliție

Expert în apărare, despre deplasările emisarilor SUA la Moscova și Kiev: „Rusia vrea să profite de această fereastră de oportunitate”

De câteva săptămâni Grecia este prima şi ultima ţară din Uniunea Europeană în care ajung refugiaţii. La jumătatea lunii februarie, Macedonia a înăsprit controalele la frontiera cu statul elen, iar de atunci a continuat să adauge restricţii.

„Macedonia nu mai acceptă sirieni care vin din Damasc, Tartus, Homs sau Latakia. În opinia lor, aceşti oameni nu sunt refugiaţi, ceea ce e total greşit,” declarăBabar Baloch, purtător de cuvânt Înaltul Comisariat ONU pentru Refugiaţi.

Zilnic, la punctul de trecere a frontierei de la Idomeni ajung cel puţin o mie de oameni, însă mai puţin de un sfert dintre ei sunt primiţi în Macedonia.

„Sper să găsească o rezolvare pentru problema noastră. Vrem să ajungem în Germania şi nu doar acolo, oriunde în Europa. Aici nu avem niciun fel de condiţii, măcar să ne spălăm. Nu am mai făcut un duş de 16 zile,” spune un refugiat sirian originar din Alep.

Criza refugiaţilor este subiectul reuniunii extraordinare a consiliului european la care participă şi Turcia. Cele două părţi vor discuta din nou despre soluţiile de oprire a imigranţilor care vor să ajungă în vestul Europei.

„S-au făcut deja progrese importante. Turcia şi-a respectat câteva dintre angajamente, la fel a făcut şi Uniunea Europeană. Dar aici ne confruntăm cu o criză umanitară,” precizează Ahmet Davutoglu, premierul Turciei.

Ankara urmează să-şi ia angajamentul ca, de la 1 iunie, să reprimească pe teritoriul său imigranţii ilegali ajunşi în insulele greceşti. În paralel, Turcia ia măsuri pentru a le oferi refugiaţilor sirieni de pe teritoriul său o alternativă pentru drumul către Europa.

„Avem în prezent circa trei milioane de refugiaţi din Siria. Accesul pe piaţa muncii e un lucru important,” spune Metin Corabtir, coordonator al Centrului de Cercetare privind Azilul şi Migraţia.

Şi NATO îşi sporeşte contribuţia la reducerea fluxului de imigranţi. Misiunea din Marea Egee, care acoperea până acum doar apele internaţionale, a fost extinsă în apele teritoriale ale Greciei şi Turciei. Navele Alianţei monitorizează şi colectează informaţii despre reţelele de trafic de persoane care alimentează criza refugiaţilor.