Criza refugiaților. NATO își extinde misiunea în Marea Egee

Nicușor Dan, lămuriri despre „umbrela NATO” și propunerea Franței: Nu se pune problema de elemente nucleare pe teritoriul României

Rachetă lansată din Iran, neutralizată de apărarea aeriană NATO din Turcia

Comisia Europeană intervine în tensiunile Zelenski - Orban: „Nu ar trebui să existe amenințări la adresa statelor membre”

Mita din Portul Constanța era negociată prin mesaje de dragoste. „300 de euro”/ „Eu te iubesc și mai mult” (stenograme)

Rusia a furnizat Iranului informații privind amplasarea bazelor militare americane în Orientul Mijlociu (Washington Post)

O rețea care lucra pentru serviciile ruse a trimis colete explozive în Europa

Zbor de repatriere organizat de MAE: Un avion cu 94 de copii români a decolat din Oman

Zeci de familii din Vâlcea sunt izolate de trei săptămâni, după ce drumul s-a rupt. Primar: „Nu sunt bani, deocamdată”

Mărturia unui român care a renăscut, după ce a fost electrocutat

De câteva săptămâni Grecia este prima şi ultima ţară din Uniunea Europeană în care ajung refugiaţii. La jumătatea lunii februarie, Macedonia a înăsprit controalele la frontiera cu statul elen, iar de atunci a continuat să adauge restricţii.

„Macedonia nu mai acceptă sirieni care vin din Damasc, Tartus, Homs sau Latakia. În opinia lor, aceşti oameni nu sunt refugiaţi, ceea ce e total greşit,” declarăBabar Baloch, purtător de cuvânt Înaltul Comisariat ONU pentru Refugiaţi.

Zilnic, la punctul de trecere a frontierei de la Idomeni ajung cel puţin o mie de oameni, însă mai puţin de un sfert dintre ei sunt primiţi în Macedonia.

„Sper să găsească o rezolvare pentru problema noastră. Vrem să ajungem în Germania şi nu doar acolo, oriunde în Europa. Aici nu avem niciun fel de condiţii, măcar să ne spălăm. Nu am mai făcut un duş de 16 zile,” spune un refugiat sirian originar din Alep.

Criza refugiaţilor este subiectul reuniunii extraordinare a consiliului european la care participă şi Turcia. Cele două părţi vor discuta din nou despre soluţiile de oprire a imigranţilor care vor să ajungă în vestul Europei.

„S-au făcut deja progrese importante. Turcia şi-a respectat câteva dintre angajamente, la fel a făcut şi Uniunea Europeană. Dar aici ne confruntăm cu o criză umanitară,” precizează Ahmet Davutoglu, premierul Turciei.

Ankara urmează să-şi ia angajamentul ca, de la 1 iunie, să reprimească pe teritoriul său imigranţii ilegali ajunşi în insulele greceşti. În paralel, Turcia ia măsuri pentru a le oferi refugiaţilor sirieni de pe teritoriul său o alternativă pentru drumul către Europa.

„Avem în prezent circa trei milioane de refugiaţi din Siria. Accesul pe piaţa muncii e un lucru important,” spune Metin Corabtir, coordonator al Centrului de Cercetare privind Azilul şi Migraţia.

Şi NATO îşi sporeşte contribuţia la reducerea fluxului de imigranţi. Misiunea din Marea Egee, care acoperea până acum doar apele internaţionale, a fost extinsă în apele teritoriale ale Greciei şi Turciei. Navele Alianţei monitorizează şi colectează informaţii despre reţelele de trafic de persoane care alimentează criza refugiaţilor.