Sari la conținut

Bebelușii născuți prematur, uitați de autorități. Ce trebuie schimbat în spitale pentru a se evita tragediile?

16 august 2010, ziua în care s-a petrecut cea mai gravă tragedie într-un spital din România. Neglijenţa de câteva minute a unor angajaţi a făcut diferenţa între viaţă şi moarte. Șase bebeluşi prematuri au murit în incendiul produs în secţia de Terapie Intensivă Nou-Născuţi de la Spitalul Giuleşti din Bucureşti. Alţi cinci au supravieţuit şi s-au recuperat datorită medicilor de la "Grigore Alexandrescu".

„Arsurile copiilor au diferit de la copil la copil, între 30 și 70 la sută și multe dintre ele erau carbonizări”, spune prof. univ. dr. Dan Mircea Enescu, medic la Spitalul Copii Grigore Alexandrescu.

Astfel de tragedii se pot repeta oricând în România, asta pentru că spitalele duc lipsă de personal. Situaţia este dramatică, avertizează chiar medicii.

„Nu suntem nici măcar la jumătatea normelor europene în ceea ce priveşte repartiţia asistentelor la numărul bolnavilor din terapie. În ultimii ani am pierdut cele mai bune asistente care acum în sistemele private îngrijesc copii absolut normali, sunt un fel de baby-sitteri”, spune dr. Mihaela Demetrian, şefa secţiei de neonatoogie a Spitalulului Filantropia.

„Să scădem numărul de pacienti per asistentă. Acesta este targetul nostru. Nu o să ajungem ca în SUA, 1 la 1, sau în Anglia. Nu o să ajungem probabil niciodată. Când o să avem acelaşi PIB, o să fie în felul acesta. Trebuie să privim foarte corect lucrurile, dar putem să privim să avem 1 la 3, 1 la 4. Cred că acolo o să ajungem, cam o asistentă la 4 pacienţi”, afirmă dr. Cătălin Cîrstoveanu, şeful secţiei de terapie intensivă nou-născuți a Spitalului Marie Curie.

„Chiar dacă în scurt timp vom avea posibilitatea să angajăm asistente pe cât ne-am dori, cât e necesar, ele sunt foarte greu de pregătit. Ca să pregăteşti o asistentă pentru asemenea tip de pacienţi e nevoie uneori de cinci ani, zece ani, da?”, adaugă dr. Mihaela Demetrian.

Asta în condiţiile în care în România numărul bebeluşilor născuţi prematur creşte de la un an la altul. Alexandra a trecut prin această experienţă.

„La șapte luni au descoperit că are intestinul perforat, am fost pe la spitale și mi-au zis să fac întrerupere de sarcină. Și nu am vrut”, povestește Alexandra Răducan.

Tânăra a născut la 34 de săptămâni. Alexandru cântărea atunci puţin mai mult decât o pungă de zahăr. Acum are cinci luni, pe care le-a petrecut la terapie intensivă.

Prematuri sunt consideraţi copiii care vin pe lume înainte de săptămâna 37 de sarcină, iar cauzele sunt multiple.

„Una din cauze ar fi că s-a dezvoltat foarte mult procesul de fertilizare in vitro, vârsta mamelor care nasc este din ce în ce mai crescută”, spune dr. Mihaela Bizubac, medic la spitalul Marie Curie.

„De cele mai multe ori, naşterea prematură se produce prin ruperea prematură a membranelor, care de obicei este dată de o infecţie maternă, care a fost mai greu de controlat”, explică dr. Mihaela Demetrian.

În cazul bebeluşilor născuţi sub 1 kg, mortalitatea depăşeşte 10% în România, în timp ce în Europa se situează la numai 2%. Pe lângă lipsa personalului, spitalele nu sunt dotate cu aparatură performantă. Există, din fericire, şi o excepţie.

La Spitalul Marie Curie din Capitală funcţionează de mai bine de un an cea mai modernă secţie de terapie intensivă pentru nou-născuţi din sud-estul Europei. Asta datorită medicilor şi a donaţiilor strânse de o asociaţie.

„Nu există o secţie făcută după standardele pe care le-am folosit noi aici. Sunt standardele folosite de câţiva ani pentru noile secţii, deci pentru cele care se construiesc noi în SUA. Am făcut secţia asta minunată de care mă bucur!”, spune Alexandru Popa, președintele asociației „Inima Copiilor”.

Cu o floare nu se face însă primăvară. Este nevoie de mai multe spitale dotate cu aparatură performantă pentru bebeluşii născuţi prematur.

Ceea ce este încă supărător pentru noi este că încă refuzăm pacienţi. Avem trei-patru pe liste”, spune dr. Cătălin Cîrstoveanu.

Eram descurajaţi cu sloganuri de tipul: nu merită să investim atât de mult, pentru că vor fi nişte copii care vor avea probleme. S-a dovedit că aceste tehnologii care ne ajută să le asigurăm supravieţuirea, ne ajută şi să reducem gradul de leziuni neurologice şi gradul de handicap”, adaugă dr. Mihaela Demetrian.

Ca şi cum sistemul de sănătate nu ar avea destule probleme grave, România este printre puţinele state din Europa în care părinţii nu au voie să stea mult timp lângă bebeluşii născuţi prematur. Asta deşi există studii care arată că prezenţa lor ajută la o recuperare mai rapidă. Spitalul "Marie Curie" este singurul din ţară unde fiecare bebeluş prematur are camera lui.

Ce a adus de fapt secția? Practic o individualizare a tratamentului fiecăruia. Unul este prematur, unul trebuie să stea la întuneric trei luni, unul trebuie să vadă ciclul zi-noapte, este foarte confortabil pentru părinți, fiecare părinte vine să își viziteze copilul. Totul este foarte individualizat”, subliniază şeful secţiei de terapie intensivă nou-născuți a Spitalului Marie Curie.

Acest tratament pare desprins dintr-un SF, dacă ne gândim la condiţiile precare din majoritatea maternităţilor de la noi. Niciun efort nu este însă prea mare având în vedere că în joc este chiar viitorul României.