Sari la conținut

Miturile super-alimentelor exotice

Goji, macca, spirulină, alge de mare, ceai verde sau seminţe de chia. Orice căutare pe internet a acestor ingrediente se termină cu o adevărată lecţie de trăit sănătos. Ce aţi zice însă dacă v-am spune că banalele prune au mai mulţi antioxidanţi decât ceaiul verde, sau că merele conţin mai multă vitamina C decât fructele goji? Iar preţul este incomparabil mai mic.

După o simplă căutare pe internet a termenului „super-alimente”, putem trage uşor concluzia că majoritatea fructelor exotice sunt un adevărat izvor de sănătate.

„Să nu cădem în capcană de a da o grămadă de bani pe tot felul de chestii ciudate, exotice, care nu ştiu în ce condiţii au fost făcute”, afirmă Catrinel Macovei, medic primar diabet, nutriţie şi boli metabolice.

„Super alimentele de fapt nu există, este vorba doar de un termen inventat, aşa cum poţi să zici super maşină, super om”, spune Şerban Damian, nutriţionist sportiv.

„Această categorie de alimente a provenit probabil din nevoia de magie a omului de a obţine efecte pentru sănătate rapide prin eforturi foarte mici, deci să găsim câteva alimente extraordinare cu puteri miraculoase, să nu ne schimbăm nimic în stilul de viaţă şi în alimentaţie, dar să fim sănătoşi şi să trăim până la 100 de ani cu minim de efort”, afirmă Catrinel Macovei, medic primar diabet, nutriţie şi boli metabolice .

În realitate, nu există nicio dovadă că aşa zisele super alimente chiar au super beneficii.

„În anii 90, un jurnalist britanic specializat în nutriţie şi în medicină alternativă a introdus termenul într-o carte şi de atunci a fost preluat şi ambalat şi dezvoltat astfel încât dacă am lua toate articolele de pe internet care conţin cuvântul superaliment şi liste de superalimente am vedea că avem o lista interminabilă de diverse pudre, alimente, condimente, extracte care au efecte miraculoase”, afirmă Catrinel Macovei, medic primar diabet, nutriţie şi boli metabolice.

Tot mai mulţi oameni vor să trăiască sănătos, aşa că s-au găsit destui comercianţi care să speculeze acest lucru pentru profit.

„Am avut şi cazuri: păi beau numai sucuri de fructe, sucuri verzi 5-10 pe zi, şi nu slăbesc. Păi da, sucurile de fructe, pot să fie ele smoothie, pot să fie ele pudra pudrelor, dacă le faci dintr-un kil de fructe odată şi ai 400 de grame de zaharuri în ele, degeaba le bei, adică efectul nu va fi cel scontat”, adaugă Catrinel Macovei.

Chiar dacă sunt sănătoase, aceste alimente nu rezolvă nicio problema de sănătate în mod miraculos, atrag atenţia medicii. Iar echilibrul şi o dietă bazată pe varietate şi moderaţie reprezintă indicaţia pe care specialiştii o tot repetă. Ştefan Niţă este raw food chef. De mai mulţi ani este vegetarian, găteşte şi consumă aproape doar alimente nepreparate termic.

„Există şi foarte multă poveste în jurul acestor denumiri şi studiind foarte mult în zona asta mi-am dat seama că există şi foarte multe mituri legate de aceste pudre”, spune Ştefan Niţă, raw food chef .

„Super-alimentele există unde ne uităm, fiecare aliment în sine are o valoare în alimentaţia noastră şi până la urmă ceea ce contează e să consumăm din toate, să aducem din toată gama de alimente câte ceva în felul acesta având un beneficiu max, nu să ne orientăm strict către un anumit aliment, gândind că acest aliment are un beneficiu clar şi nimic nu îl egalează”, afirmă Şerban Damian, nutriţionist sportiv.

Potrivit British Dietetic Association, chiar dacă fructele promovate că fiind super-alimente sunt benefice pentru sănătate, nu sunt neapărat mai hrănitoare ca cele obişnuite.

„Antioxindanții din goji sunt mai puţin la sută de grame decât în prune, care sunt mai accesibile, sau afine”, spune Catrinel Macovei, medic primar diabet, nutriţie şi boli metabolice.

„Ar mai fi anumite fructe exotice cum ar fi goji, papaia, ananasul, care au anumiţi constituenţi cu un rol care s-a pus în legătură cu prevenirea anumitor forme de cancer. Dar în aceeaşi măsură. Şi varză şi conopidă sau broccoli pot fi considerate super alimente, pentru că şi acestea, consumate în cantităţi adecvate, prin constituenții pe care îi conţin pot avea rol de prevenire a unor afecţiuni”, spune Şerban Damian, nutriţionist sportiv.

„Seminţele de chia şi seminţele de în, la care diferenţa de preţ este cred că de 10 ori dacă luăm la kilogram, nu sunt mult superioare seminţele de chia, de exemplu conţin mai multe fibre, dar omega 3 vegetal, sunt multe studii care spun că sunt mai mulţi în seminţele de in, iar lignanii care protejează împotriva cancerului sunt categoric în seminţele de in”, afirmă Catrinel Macovei, medic primar diabet, nutriţie şi boli metabolice.

„Există superalimente care au în spatele lor o poveste foarte frumoasă şi povestea respectivă este foarte frumos ambalată cum există în macca. Macca este un fruct despre care se vorbește foarte, foarte mult, mai ales despre proprietăţile lui afrodisiace, însă dacă te uiţi la structura lui, macca nu diferă aproape deloc cu structura unui cartof dulce şi atunci dacă luăm cartof dulce, îl deshidratăm şi îl măcinăm, avem aceiaşi nutrienţi care se găsesc în macca fără nicio problema”, spune Ştefan Niţă, raw food chef.

Deşi nu există o definiţie oficială a aşa numitelor super-alimente, mulţi consideră că produsele cu peste 21 de vitamine şi minerale ar intră în această categorie.

„Când spun super aliment spun că atunci când te uiţi real în structura lui şi vezi tot tabelul de vitamine, microelemente, practic numărul acestor nutrienţi e foarte mare şi aş putea că sunt 3 superalimente: spirulină, chlorella şi polenul”, afirmă Ştefan Niţă, raw food chef.

Cantitatea de nutrienţi depinde însă de condiţiile în care fructele sau legumele respective au crescut, iar această teorie nu este acceptată de Organizaţia Mondială a Sănătăţii. Putem beneficia de o cantitate mare de nutrienţi dacă îi consumăm sub formă de smoothie, de exemplu. Ştefan Niţă ne arată o varianta exotică şi una locală.

„Folosim lapte de cânepă, cânepă înseamnă echilibru între omega 3 şi omega 6, deci practic avem grăsimile sănătoase pentru creier în care o să combinăm spirulină şi chlorella, curmale să îndulcim sau un alt îndulcitor şi alternativă locală să zic aşa, avem aceeaşi baza de lapte de cânepă în care combinăm afine cu cătină şi polen şi cu îndulcitor pe care îl alegem”, spune Ştefan Niţă, raw food chef.

„Un aliment proaspăt, autohton, are şanse mai mari să fie mai hrănitor decât unul care este de cultură, care a fost recoltat înainte de vreme şi transportat cine ştie cum, poate că primul este de o calitate mai bună, însă e discutabil”, spune Şerban Damian, nutriţionist sportiv.

Super alimentele, o super-afacere de miliarde de euro, se rezumă în final la vânzarea unor produse puţin cunoscute, e drept, la preţuri mari. Asta nu înseamnă că nu trebuie să le consumaţi. Toate aceste produse au o mulţime de beneficii, însă trebuie să ştiţi că nutrienţii pot fi găsiţi şi în fructele şi legumele vândute de ţărani în pieţe, la preţuri acceptabile.