Sari la conținut

O nouă formă de asistență medicală

În prezent, monitorizarea sănătăţii este episodică. De multe ori pacienţii se duc la doctor doar dacă îi doare ceva. Iar prevenţia constă în mare parte în analize efectuate o dată pe an, cel mult. Însă noile tehnologii pot pune bazele unei asistenţe medicale continue. Aceleaşi date pe care giganţii IT le colectează în scop publicitar, de exemplu, pot fi folosite şi în scop medical.

De exemplu, un telefon mobil inteligent poate indica locul în care se află posesorul său. În funcţie de informaţiile de trafic de pe Google Maps, localizarea poate să indice şi cantitatea de noxe la care este expusă acea persoană. Expunerea la poluare poate fi indicată şi de distanţa dintre casă şi cea mai apropiată fabrică. Sunt detalii esenţiale pentru toată lumea, mai ales pentru cei care suferă de afecţiuni respiratorii.

În acelaşi timp, ceasurile inteligente pot monitoriza semnele vitale ale pacienţilor. De exemplu pot descoperi din timp delegrări de puls, înainte ca acestea să devină periculoase sau ireversibile.

Noile gadgeturi pot monitoriza şi persoanele depresive. Reducerea socializării online sau a deplasării fizice pot fi semnale de alarmă pe baza cărora medicii pot acţiona.

Şi, nu în ultimul rând, medicina digitală le poate oferi asistenţă de la distanţă persoanelor care nu au medici în apropiere, cum ar fi membrii comunităţilor izolate. Totuşi, asistenţa medicală continuă prin intermediul noilor tehnologii are limitele sale.

Pentru unele persoane, monitorizarea constantă a locului în care se află şi a semnelor vitale poate fi considerată o încălcare a intimităţii. Şi, în mod sigur, vor exista şi persoane care vor ignora avertismentele gadgeturilor din jurul lor. Toată lumea ştie că fumatul este nesănătos, dar industria tutunului continuă să aibă vânzări uriaşe. Sunt persoane care pur şi simplu nu sunt dispuse să ducă o viaţă sănătoasă, iar pentru acelea tehnologia preventivă va fi inutilă.

Chiar şi aşa, medicina digitală ar putea avea un impact uriaş asupra sistemelor de sănătate, care ar putea economisi anual zeci, dacă nu chiar sute de miliarde de dolari din detectarea unor boli în stadiul în care tratamentul este mai ieftin sau chiar gratuit.