Sari la conținut

RETROSPECTIVE 2014 | Schimbări fără efect în Sănătate

Cu o lună mai târziu decât se anunţase iniţial, în sistemul sanitar a apărut pachetul de servicii medicale. Anunţat ca fiind soluţia pentru un sistem unde niciodată banii nu sunt de ajuns, pachetul nu a reuşit mare lucru. Oficialii spun că numărul de internări nu a scăzut mult, cu toate că nu mai puţin de 300 de diagnostice au fost excluse de la tratamentul în spital. Printre ele hipertensiunea arterială, artrita sau fracturile de coaste.

De asemenea, în planul autorităţilor era să trimită pacienţii mai întâi către medicul de familie şi policlinică, unde costurile sunt mai mici. În noul pachet sunt prevăzute şi consultaţiile preventive: o vizită la doctor o dată la trei ani pentru cine are între 18 şi 49 de ani şi o consultaţie pe an pentru cei peste 39 de ani. La acest pachet de servicii au lucrat doi miniştri, mai bine de un an şi jumătate. Proiectul a fost iniţiat de Eugen Nicolăescu, cel care a demisionat de la cârma Ministerului Sănătăţii în luna martie 2014.

Proiectul liberalului a fost suficient de bun şi în opinia succesorului, Nicolae Bănicioiu, care l-a mai periat pe ici, pe colo şi, în final, şi l-a asumat şi l-a pus în practică.

Un alt capitol deficitar în sistemul sanitar este lista medicamentelor compensate. Ultima actualizare a fost făcută în 2008 şi în ultimii doi ani, oficialii au anunţat pe rând mai multe termene de aducere la zi a tratamentelor bolnavilor. Numai că la fiecare termen anunţat, venea încă o amânare.

În luna noiembrie, Guvernul a aprobat introducerea a 23 de medicamente noi pe lista de compensate şi gratuite. Însă, doar zece dintre acestea sunt cu adevărat noi. Cele mai multe sunt doar combinaţii între pastile deja existente pe piaţă. Tratamentele salvatoare pentru cancer încă mai aşteaptă aprobarea autorităţilor.

Şi asta, deşi, din 2013, erau anunţate nu mai puţin de 140 de medicamente noi care vor fi introduse la compensare. Cei mai afectaţi de lipsuri au fost bolnavii de cancer. În iunie şi apoi în noiembrie, 26 de pacienţi au reuşit să oblige statul, prin intermediul instanţei, să le asigure tratamentul. Până au ajuns la această soluţie extremă, unii pacienţi au făcut mari sacrificii.

Tot în anul 2014, milioane de români au primit cardul de asigurat. După lungi amânări şi neînţelegeri între Casa de Asigurări şi medici, cardurile au ajuns la asiguraţi cu ajutorul poştaşilor. Dar chiar şi aşa, cardurile nu pot fi folosite pentru că în spitale şi în cabinte nu există cititoarele pentru aceste documente electronice. Şi pacientul a rămas cu cardul la uşa cabinetului.

Folosirea cardurilor ar putea deveni obligatorie din luna februarie, iar din acel moment, niciun serviciu medical nu va fi mai fi validat în absenţa documentului electronic.