Sari la conținut

SFATUL MEDICULUI. Cum se tratează varicele

Ştefan Jianu, medic primar chirurgie generală, cu competenţă în flebologie, a explicat în emisiunea „Tinerețe fără bătrânețe” de la Digi24 cum se tratează varicele.

45 la sută dintre români au varice, care este explicaţia?

Este surprinzător, pentru că ce se ştia acum 20 de ani este că circa 20% din români au varice, dar situaţia s-a schimbat. S-a schimbat şi pentru că diagnosticul se pune mult mai corect la ora asta şi se pune şi accentul pe el. Nu erau pe vremuri întrebaţi oamenii de la ţară dacă au cumva şi varice. Aveau multe alte probleme mai serioase.

Pe de altă parte, s-a schimbat situaţia societăţii şi la ora asta există şi alte explicaţii în afara moştenirii genetice care stă la baza majorităţii persoanelor cu boală varicoasă şi anume: sedentarismul, care a explodat, faptul că generaţii întregi de copii şi de tineri stau toată ziua la calculator şi nu se mai mişcă, adulţii lucrează la calculator sau la birou şi în orice caz se deplasează cu maşina sau urcă cu liftul şi de aceea boală varicoasă şi în general boală venoasă cronică, care include şi alte patologii venoase, a evoluat atât de surprinzător şi uimitor sub ochii noştri.

Aşadar aşa putem preveni, dacă nu avem încă varice: să nu fim sedentari, să avem grijă la greutate...

Sigur, aţi început cu lucrurile esenţiale. Şi să ne mişcăm. Să ne mişcăm în ciuda faptului că lumea modernă ne pune la dispoziţie posibilitatea de a sta într-o maşină şi de a lucra pe tabletă sau calculator sau în curând pe lucruri care o să stea ca ochelarii pe nasul nostru şi noi să nu mai facem nimic cu picioarele, cu corpul nostru, care a fost până la urmă rezultatul a mii de ani de evoluție şi care nu se poate adapta atât de repede la aceste schimbări.

Vorbim de câţiva ani, hai să zicem 20 de ani . E mult prea repede, pentru ca natura să poată lua nişte măsuri de ajutor şi noi să reuşim să facem faţă la această lipsa de mişcare. Gambele noastre trebuie să meargă, pentru că aşa împing şi sângele în sus!

În clipa în care strămoşii s-au hotărât să stea în două picioare, natura a fost pusă într-o situaţie nemaiîntâlnită până atunci. Niciunul dintre celelalte mamifere nu are valve. Şi atunci, pentru că noi am vrut să stăm în două picioare şi să avem mâinile libere, a trebuit sângele să se ducă de jos în sus pe un drum foarte lung şi împotriva gravitației şi atunci natura ne-a ajutat creând din loc în loc nişte valve care mai ţin întoarcerea asta venoasă, dar dacă noi nu împingem cu gambele noastre sângele ăla în sus ,el va merge din ce în ce mai greu şi atunci sigur că venele se vor extinde, se vor dilata şi vor face varice sau alte probleme venoase.

Sedentarism înseamnă şi stat foarte mult în picioare, pentru că există meserii care asta presupun.

Sigur, odată ce stăm pe loc, chiar dacă stăm pe scaun sau stăm în picioare, nemișcându-ne gambele, neîmpingând, pompa musculară, mecanismul cel mai important, nu funcţionează. Sigur că inima se chinuie să tragă, de aceea totuşi funcţionăm încă, dar din ce în ce mai puţin bine.

Dacă avem deja varice, ce e de făcut?

În primul rând trebuie să avem un diagnostic corect, deci nu are rost să stăm să ne uităm la ele, ne plac sau nu ne plac, ne speriem sau nu ne speriem.

Scriem pe forumuri, pe internet. Sunt foarte multe persoane care în loc să meargă la medic întreabă pe internet.

În cazul asta este foarte clar că oricât de mult va evolua internetul şi restul mediei, informaţiile trebuie totuşi să se refere la noi, adică să fie specifice, deci dacă nu mergem la un diagnostic al nostru personal, un medic specialist să ne facă o ecografie Doppler, e varianta cea mai simplă, la ora asta se poate face în multe locuri, inclusiv în România şi în oraşe, oraşele, nu mai e nevoie să mergi la o clinică universitară, e doar un diagnostic de jumătate de ora sau o oră, dacă e foarte amănunţit. Plus examen clinic, examinarea de către un medic. Dacă nu este adaptată la noi, putem să citim tot felul de lucruri pe internet sau alte surse. N-o să avem reperul de a putea lega acele informaţii de organismul nostru. De aceea nici deciziile pe care le vom lua nu vor fi corecte nefiind adaptate la situaţia noastră. Putem foarte bine să avem nişte varice uzuale, ca toată lumea, adică niște vene dilatate de 3-4 mm şi un pic de senzaţie de jenă şi nişte picioare un pic grele sau un pic umflate şi să stăm cu ele şi zeci de ani. E adevărat, se întâmplă lucrul asta. Nu înseamnă că unii dintre aceşti oameni - şi procentul nu este foarte mic - nu fac complicaţii şi chiar complicaţii care ne pun viaţa în pericol.

Care este diferenţa dintre metodele de tratament, pentru că sunt mai multe...

În clipa în care avem un diagnostic corect, înseamnă că ştim ce a cauzat boală varicoasă. În majoritatea cazurilor sunt varice primare care înseamnă stricarea unei valve sau a mai multor valve pe traseul acestor vene. O valvă care se nu închide bine rămâne întredeschisă şi atunci sângele o ia la vale de fiecare dată când ne ridicăm în picioare şi atunci forţează vena, vena se dilată, se umflă şi de aici încolo celelalte probleme: stază venoasă, tulburările trofice, riscul de a face cheaguri, tromboflebită şamd până la ulcer varicos. Deci în clipa în care avem diagnosticul care spune valvă aia e stricată - cel mai frecvent e vorba de safena mare sau de safena mică - pentru acel diagnostic există câteva variante: varianta clasică este chirurgia sângerândă, adică cu nişte incizii şi cel mai frecvent ceea ce s-a practicat peste o sută de ani: stripping, adică introducerea unui stripper, fir oţelit de metal, pe interiorul venei, şi apoi smulgerea ei, în felul asta făcându-se doar incizii mici, pentru că s-a pornit de la o incizie de sus până jos

Strippingul se face şi acum şi s-a făcut peste 100 de ani pentru că este o operaţie bună, dar care are totuşi nişte riscuri legate de incizii, asta înseamnă chirurgie sângerândă. Riscuri de tip hematoame, suprainfecții, cicatrice, pot apărea nişte leziuni mai serioase, inclusiv leziuni neurologice şi pacientul trebuie să stea şi internat şi mai are şi nişte dureri postoperatorii, în ansamblu făcând ca flebologii din toată lumea să încerce să găsească şi metode mai puţin invazive

Precum scleroterapia, laserterapia...

Sigur, scleroterapia este cea mai puţin invazivă, am mers direct în extremă. Scleroterapia înseamnă injecţii cu o substanţă sclerozantă care intră în venă, o irită pe dinăuntru, o face să se astupe şi apoi uşurel-uşurel să se închidă. Scleroterapia nu se potriveşte însă la toate situaţiile. În clipa în care este o valvă mare stricată, care vine din vena femurală, nu poţi să injectezi acolo, pentru că rişti să faci rău venei profunde şi atunci te duci mai jos şi poţi scleroza o venă la distanţă, dar nu poţi să îi rezolvi cauza, adică acea valvă defectă, de aceea se potriveşte mai puţin pentru varicele mari, pentru varicele care au cauze nişte valve mari stricate sau vene perforante mari şi atunci există şi intervenţii chirurgicale mult mai puţin invazive.

Chirurgia cu microincizii, cu flebectomii există şi ea, deci nu se mai face strippingul, se fac doar incizii etajate, incizii mititele, dar e totuşi chirurgie sângerândă şi mai are şi cicatrice şi mai are un timp de vindecare.

Şi există tehnicile endovenoase în care intrăm pe dinăuntrul venei. Cel mai frecvent se face procedura laser, dar se face şi cu un cateter electric cu curent de radiofrecvenţă şi mai nou se încercă inclusiv să se introducă abur sau chiar un fel de superglue, un lipici. Deci există tot felul de încercări pentru a face aceste intervenţii mult mai puţin invazive.

Sunt operaţii ambulatorii, pacientul stă două-trei ore în clinică.

Se pot face şi la stat toate aceste terapii?

Ar trebui teoretic să se poată face. Practic, cei de la stat se lovesc de problemele financiare pentru că orice astfel de procedură endovenoasă are nevoie de nişte consumabile. Char dacă se găsesc resurse şi ştiu că s-a mai întâmplat - se cumpără un laser - nu ajunge să ai doar aparatul, ci la fiecare pacient trebuie să ai şi consumabile, adică o fibră optică, un cateter, toate astea insemnanad cel puţin 300-400 de euro la un caz şi atunci e greu de multe ori să se găsească banii, mai ales când un caz rezolvat complet e plătit de Casă cu sume între 1000 şi 2000 de lei. Nu-ţi ajung banii nici de consumabile.

Și atunci la stat se apelează mai mult la operaţia clasică, chirurgicală?

Cred că şi în zilele noastre aşa se întâmplă.

La privat care e costul?

La privat în clipa în care vorbim e o procedura laser ea este în jur de 1000 de euro. Numai consumabilele, plus, evident, amortizarea aparatului şi bineînţeles restul cheltuielilor pentru sala de operaţie.