Sari la conținut

Proiectul București, capitală culturală europeană în 2021. Evenimentele culturale se mută din centrul Capitalei

Bucureștiul invizibil, care devine vizibil. Acesta este conceptul pe care mizează Capitala în lupta pentru titlul de capitală culturală europeană.

Anca Ioniță, șefa grupului de experți care a elaborat conceptul Candidaturii Bucureștiului: Mai mult de 80% din activitatea culturală a Bucureştiului se întâmplă în centru. Mai precis, pe o rază de trei kilometri. În ultimii 25 de ani, multe dintre ceea ce se numeau înainte case de cultură, centre culturale din sector, cinematografe, s-au închis. Încercăm să echilibrăm acest dezechilibru.

Sunt foarte multe evenimente, dar nimeni nu se duce la ele. Eu sunt muzician şi ştiu.

Nu avem nimic, curăţenie, uitaţi ... aglomeraţie. Nu avem nici o şansă!”, spun bucureștenii.

„57% dintre locuitori consideră că Bucureştiul are şanse să devină capitală culturală europeană, arată un studiu recent. Însă în acelaşi timp două treimi dintre respondenţi spun că Bucureştiul nu poate fi considerat oraş european”, transmite corespondentul Digi24 Ștefana Todică.

Administraţia bucureşteană a calculat că va cheltui 75 de milioane de euro cu pregătirile pentru găzduirea evenimentelor culturale de peste 6 ani. Banii ar urma să vină din bugetul municipalităţii, cele ale sectoarelor şi cel al judeţului Ilfov.

Mihaela Păun, director ArCuB: După calculele noastre ar însemna cam şase euro pe cap de locuitor pe an. În momentul în care calculezi asta vezi că de fapt nu e o sumă foarte mare şi nu grevează foarte mult bugetul de stat, raportat la beneficiile pe care le aduce pentru oraşul Bucureşti.

Un juriu internațional va desemna, toamna viitoare, capitala culturală europeană a anului 2016. Titlul va fi împărţi de un oraş din România şi unul din Grecia.