Sari la conținut

Succes românesc la Berlin. Radu Jude a luat Ursul de Argint pentru regia filmului „Aferim!”

ACTUALIZARE 20:45 Radu Jude este recompensat cu Ursul de Argint pentru regie. „Dacă aș fi știut că voi lua un premiu așa de important, aș fi fost mai serios când am făcut filmul”, a spus Radu Jude, stârnind hohotele de râs ale audienței. El spune că meritul premiului aparține echipei. „Este, de asemenea, un mesaj pentru instituția care în țara noastră conduce cultura și cinematografia: este important să sprijini filmul de calitate!”, a încheiat Radu Jude.

Radu Jude: „Dacă aş fi ştiut că voi câştiga un premiu important şi că se vor spune atâtea lucruri frumoase despre filmul meu, aş fi fost mai atent în momentul producţiei. Trebuie să mulţumesc, pentru că fiind regizorul, nu înseamnă nimic altceva decât să lucrezi cu oameni foarte talentaţi şi să îi organizezi. Aşa că, eu cred că acest premiu aparţine distribuţiei şi echipei care a lucrat la film. Le mulţumesc foarte mult şi sper că (n.r. acest premiu) este şi un mesaj pentru oamenii şi instituţiile care conduc instituţiile culturale si cinematografice din ţara noastră că este important să sprijini producţia de filme de calitate. Mulțumesc foarte mult”. 

Din distribuţia peliculei fac parte actorii Teodor Corban, Mihai Comănoiu, Cuzin Toma, Alexandru Dabija, Luminiţa Gheorghiu, Victor Rebengiuc, Alberto Dinache, Alexandru Bindea, Mihaela Sîrbu, Adina Cristescu, Şerban Pavlu, Gabriel Spahiu şi Dan Nicolaescu.

Scenariul filmului este scris de Radu Jude şi Florin Lăzărescu, Marius Panduru a realizat imaginea, montajul îi aparţine lui Cătălin Cristuţiu, sound design-ul este semnat de Dana Lucreţia Bunescu, costumele au fost realizate de Dana Păpăruz, scenografia, de Augustina Stanciu, consilier istoric a fost Constanţa Vintilă-Ghiţulescu, iar producător este Ada Solomon.


Pelicula „Aferim!” a avut premiera mondială miercuri. Sala a fost plină ochi, iar recenziile extrem de elogioase. Publicul din toată lumea a aplaudat povestea.

„Aferim!”, care a fost singura peliculă românească înscrisă în concursul oficial din acest an, aduce în discuţie problema minorităţilor şi în special a celei rome, în contextul perioadei prepaşoptiste din Țările Române. Digi24 a stat de vorbă cu echipa care a realizat acest film, chiar în contextul Berlinalei.

O poveste de acum 200 de ani din Ţara Românească, imaginată de regizorul Radu Jude, a ajuns la Berlin ca să fie arătată lumii întregi. Un zapciu, un fel de poliţist al secolului al XIX-lea din Ţara Românească, porneşte, împreună cu fiul său, în ceea ce urmează să fie pentru adolescent o călătorie iniţiatică, în căutarea unui rob fugar. Căutarea, prinderea şi pedepsirea robului rom fugit de pe moşia unui boier, toate sunt consemnate în film. Ca să redea atmosfera acelor vremuri, Radu Jude a renunţat la strălucirea culorilor în favoarea dramatismului pe care-l au filmele în alb si negru. Costumele au fost recreate cu atenţie, iar decorurile - creionate ca în manuale. Arhaismele şi peisajele pitoreşti au fost apreciate de specialişti.

Tot filmul a fost turnat în numai 25 de zile, în Munţii Măcinului şi în zona Mănăstirii Horezu.

Anumite probleme de astăzi, nu doar cu minoritatea romă, vin dintr-un trecut problematic şi neasumat şi care ne urmăreşte karmic până astăzi şi motivul pentru care am făcut filmul a fost de a încerca să provoc o reflecţie asupra acestei idei. Filmul pe care l-am făcut e gândit în primul şi în primul rând pentru publicul din România. Problemele sunt specifice în primul rând ţării noastre, limbajul e construit din literatură şi din documente în limba română şi într-un fel îmi doresc să fie şi un omagiu frumuseţii limbii române şi frumuseţii literaturii şi toate lucrurile astea cu siguranţă se pierd în traducere şi nu vor putea fi înţelese de un public din străinătate. În acelaşi timp, cred că filmul vorbește de probleme general umane şi că oricine se poate raporta la partea asta a filmului. Cred că ceva se pierde, dar şi câteva din lucrurile esenţiale rămân şi pentru un public internaţional”, a declarat regizorul Radu Jude într-un interviu pentru Digi24.

Producătorul filmului „Aferim!” este Ada Solomon, cea care în urmă cu doi ani aducea Ursul de Aur în România cu „Poziţia copilului”.

Aferim! e o experienţă cu totul specială, pentru că dincolo de cum e filmul ăsta şi cât de original e, el e, fără discuţie, cel mai complex la care am lucrat până acum ca producător principal şi e un fel de încununare a unei relaţii cu totul şi cu totul speciale pe care o am cu Radu Jude, o prietenie creativă, de lucru şi da, de creaţie până la urmă, pe care am dezvoltat-o în mai bine de 10 ani. Producţia la Aferim! a însemnat o călătorie destul de aventuroasă şi nu lipsită de obstacole. E un fel de road movie ce s-a întâmplat, cu suişuri, cu coborâşuri, dar la nivel uman cu o relaţionare pe care nu cred că am mai avut-o la niciun alt proiect”, a mărturisit producătoarea Ada Solomon.

Rolul principal, al zapciului Constandin, este interpretat de ieşeanul Teodor Corban.

Funcţia asta de zapciu, un fel de poliţist al epocii, e descrisă .. sunt nişte mărturii în cărţi şi am făcut doar un exerciţiu de imaginaţie să mă pun în pielea acelui om, din secolul XIX, care nu diferă mult de poliţiştii de astăzi, atât doar că aveam mustăţile mai mari şi vorbeam într-un alt limbaj, mai vechi (...) Mi-a plăcut că povestea acelei epoci seamănă foarte mult cu ceea ce se întâmplă astăzi. Totuși, sunt similitudini între ce gândeam în secolul XIX și cum gândim acum și mă gândesc la subiectul tabu romii, care nu s-a schimbat foarte mult. Încă avem așa, o trenă, o purtăm din secolul XIX până azi. E un subiect delicat și bine că a fost atins”, spune Teodor Corban.

Robul fugar este însufleţit de Cuzin Toma. Destinul personajului este unul trist.

Am rămas cu bucurie cumva, pentru că am evoluat, deşi e ţinută sub preş cumva această temă. Nu mai sunt sclavi cumva, dar nici integraţi total. Şi suntem în 2015”, a declarat Cuzin Toma.

Filmul a fost bine primit. Publicul international a râs la glumele româneşti, iar finalul a fost aplaudat. Pelicula a fost deja cerută şi la alte festivaluri. Iar echipa îşi face acum planurile de distribuţie.  

Radu Jude - palmares

Radu Jude, născut la 28 martie 1977, este regizorul scurtmetrajelor "Lampa cu căciulă", "Alexandra", "O umbră de nor", "Trece şi prin perete", care au câştigat numeroase premii.

Lungmetrajul de debut, "Cea mai fericită fată din lume", a fost distins cu premiul CICAE la Festivalul de la Berlin, premiul FIPRESCI la Festivalul de la Sofia, premiul pentru cel mai bun scenariu la B-EST International Film Festival şi premiul FIPRESCI la IndieLisboa.

Cel de-al doilea lungmetraj realizat de Radu Jude, "Toată lumea din familia noastră", a fost proiectat în premieră mondială la Festivalul Internaţional de Film de la Berlin, în secţiunea Forum. "Toată lumea din familia noastră" a obţinut, printre altele, marele premiu al Festivalului de la Sarajevo, marele premiu Bayard d'Or şi premiul pentru cel mai bun actor la Namur IFF, marele premiu la CinEast IFF, trofeul Festivalului Internaţional de Film Anonimul, premiul Zilelor Filmului Românesc la TIFF şi premiul pentru regie alături de premiul publicului la B-EST IFF.

Ursul de Aur a revenit unui iranian

Ursul de Aur, statuetă care recompensează cel mai bun film, a fost câştigat sâmbătă seara de pelicula "Taxi", semnată de iranianul Jafar Panahi - regizor arestat la domiciliu în ţara sa şi care are interdicţia de a-şi exercita meseria. Pelicula spune povestea unei zile din viaţa unui şofer de taxi din Teheran.

Jafar Panahi nu a putut fi prezent la gală pentru a primi mult râvnita statuetă. Este în arest la domiciliu în ţara sa şi are interdicţia de a-şi exercita meseria.

El a fost arestat în timp ce turna un documentar despre revoltele de stradă care au urmat contestatei realegeri a preşedintelui Mahmoud Ahmadinejad, în 2009, şi a primit interdicţia de a face filme timp de 20 de ani.  

Lista completă a câștigătorilor:

Ursul de Aur pentru cel mai bun film - "Taxi", de Jafar Panahi

Ursul de Argint - Marele Premiu al juriului - "El Club/ The Club", de Pablo Larraín

Ursul de Argint pentru cel mai bun regizor - Radu Jude, pentru "Aferim!", şi Malgorzata Szumowska, pentru "Body"

Ursul de Argint pentru cea mai bună actriţă - Charlotte Rampling, pentru rolul din "45 Years", de Andrew Haigh

Ursul de Argint pentru cel mai bun actor - Tom Courtenay, pentru rolul din "45 Years", de Andrew Haigh

Ursul de Argint pentru cel mai bun scenariu - Patricio Guzmán, pentru "El botón de nácar/ The Pearl Button"

Premiul "Alfred Bauer" pentru noi perspective în arta cinematografică - "Ixcanul/ Ixcanul Volcano", de Jayro Bustamante

Ursul de Aur pentru cel mai bun scurtmetraj - "Hosanna", de Na Young-kil

Ursul de Argint pentru cel mai bun scurtmetraj - "Bad At dancing", de Joanna Arnow

Premiul juriului secţiunii de scurtmetraje (Audi Short Film Award) - "Planet Σ", de Momoko Seto

Premiul pentru cel mai bun film de debut din secţiunea Panorama - "600 Millas", de Gabriel Ripstein

Ursul de Argint pentru realizări artistice şi tehnice deosebite - Sturla Brandth Grøvlen pentru imaginea filmului "Victoria", de Sebastian Schipper; Evgeniy Privin şi Sergey Mikhalchuk pentru imaginea filmului"Pod electricheskimi oblakami/ Under Electric Clouds", de Alexey German

Scurtmetrajul nominalizat pentru premiile Academiei de Film Europene 2015 - "Dissonance", de Till Nowak

Ursul de Aur pentru întreaga carieră - Wim Wenders

Premiul Berlinale Camera - regizorul Marcel Ophüls, istoricul de film Naum Kleiman, activiştii şi fondatorii Slow Food Alice Waters şi Carlo Petrini

Premiul juriului ecumenic pentru cel mai bun film din competiţie - "El botón de nácar", de Patricio Guzmán

Premiul juriului ecumenic pentru cel mai bun film din secţiunea Panorama - "Ned Rifle", de Hal Hartley

Premiul juriului ecumenic pentru cel mai bun film din secţiunea Forum - "Histoire de Judas", de Rabah Ameur-Zaïmeche

Premiul FIPRESCI pentru cel mai bun film din competiţie - "Taxi", de Jafar Panahi

Premiul FIPRESCI pentru cel mai bun film din Panorama - "Paridan az Ertefa Kam/ A Minor Leap Down", de Hamed Rajabi

Premiul FIPRESCI pentru cel mai bun film din Forum - "Il gesto delle mani/ Hand Gestures", de Francesco Clerici

Premiul C.I.C.A.E. pentru cel mai bun film din Panorama - "Que Horas Ela Volta?", de Anna Muylaert

 Premiul C.I.C.A.E. pentru cel mai bun film din Forum - "Zurich", de Sacha Polak

Premiul Gilde deutscher Filmkunsttheater (Guild of German Art House Cinemas), acordat unui film din competiţie - "Victoria", de Sebastian Schipper

Premiul Label Europa Cinemas - "Mot Naturen", de Ole Giæver şi Marte Vold

Premiul Teddy pentru cel mai bun film - "Nasty Baby", de Sebastián Silva

Premiul Teddy pentru cel mai bun documentar - "El hombre nuevo/ The new man", de Aldo Garay

Premiul Teddy pentru cel mai bun scurtmetraj - "San Cristóbal", de Omar Zúñiga Hidalgo

Premiul juriului Teddy (secţiune care militează pentru drepturile minorităţilor sexuale) - "Stories of our lives", de Jim Chuchu

Premiul Special Teddy - Udo Kier

Premiul Made in Germany - Perspektive Fellowship - Oskar Sulowski, pentru "Rosebuds"

Premiul Dialogue en Perspective - "Ein idealer Ort/ A Perfect Place", de Anatol Schuster; menţiune specială - "Im Sommer wohnt er unten/ Summers Downstairs", de Tom Sommerlatte

Premiul Caligari - "Balikbayan #1 Memories of Overdevelopment Redux III", de Kidlat Tahimik

Premiul pentru pace - "The Look of Silence", de Joshua Oppenheimer

Premiul Amnesty International - "Tell Spring Not to Come This Year", de Saeed Taji Farouky şi Michael McEvoy

Premiul Heiner Carow - B-Movie: "Lust & Sound in West-Berlin", de Jörg A. Hoppe, Klaus Maeck, Heiko Lange

Premiul Think: Film - Oskar Dawicki pentru "The Performer", de Maciej Sobieszczanski şi Lukasz Ronduda; "Untitled/ Human Mask", de Pierre Huyghe; menţiune specială - "Thamaniat wa ushrun laylan wa bayt min al-sheir/ Twenty-Eight Nights and A Poem", de Akram Zaatari

Premiul publicului pentru un film de ficţiune din secţiunea Panorama - "Que Horas Ela Volta?/ The Second Mother", de Anna Muylaert

Premiul publicului pentru un documentar din secţiunea Panorama - "Tell Spring Not to Come This Year", de Saeed Taji Farouky şi Michael McEvoy

Premiul cititorilor Berliner Morgenpost - "Victoria", de Sebastian Schipper

Premiul cititorilor Tagesspiegel - "Flotel Europa", de Vladimir Tomic

Premiul cititorilor publicaţiei LGBT Siegessäule - "Zui Sheng Meng Si", de Chang Tso-Chi

Premiul VFF Talent Highlight Pitch, acordate la Berlinale Talent Campus: Gema Juarez Allen (Argentina) şi Abner Benaim (Panama), pentru "Biencuidao"

Arte International Prize - Marcela Said (Chile), pentru "Los Perros"

Premiul Dolby - Warren Santiago (Thailanda, Filipine).