Sari la conținut

VIDEO. Mori de apă unice în Europa

De 600 de ani, la Sicheviţa, în judeţul Caraş-Severin, oamenii îşi duc grâul şi porumbul la măcinat, la morile de apă, din sat. Însă niciuna dintre cele 10 "maşinării" nu are vreo legătura cu apele curgătoare.

Acesta este motivul pentru care localitatea în care abia dacă mai trăiesc 2.000 de persoane s-a transformat în destinaţie turistică pentru români, dar mai ales cehi. Sicheviţa este o aşezare formată din 19 sate în care nu trăiesc mai mult de 2.500 de oameni.

Lângă Clisura Dunării, la 140 de kilometri de Reşiţa, se află Sicheviţa, o comună căutată de turiştii care vor să vadă unele dintre cele mai vechi mori de apă. Prima dintre ele, "Moara de la Botul Cracului" este din perioada cavalerilor teutoni. Ulterior, morile s-au înmulţit astfel că în secolul al 18-lea în localitatea din judeţul Caraş-Severin erau peste 25 de "maşinării" de măcinat.

Deşi în zonele învecinate există variante moderne de măcinare, localnicii preferă să facă făină şi mălai, aşa cum au învăţat de la bunicii lor. De aceea, sichevenii merg şi astăzi la cele 10 mori de apă funcţionale, înşirate pe o distanţă de 10 kilometri.

Sida Duțu: „Şi noaptea măcinam, şi ziua măcinam. Pentru că nu au fost alte mori. Avem rând la moară, fiecare vecin. Fiecare 4-6 ceasuri...”

Sida Duțu, localnică: „Da, sunt foarte vechi, când am fost noi... n-or fost mori la curent. Au fost mori la apă. Acolo ne duceam făceam făina de porumb şi de grâu... O cerneam de două-trei prin sită.”

Astăzi, din cele peste 30 de mori de apă care existau cândva la Sicheviţa se mai păstreaza doar o treime. Unii localnici dau vina pe autorităţi, alţii pe oamenii care s-au folosit de mori până s-au stricat. Şi nu le-au mai reparat.

Sida Duțu: „Nu s-au păstrat că lumea s-a modernizat. Au plecat la oraş. Oamenii s-au dus în alte ţări, cei bătrâni au murit şi tineretul nu a mai ştiut să lucreze, să le facă să meargă.”

De-a lungul timpului, în zona au ajuns mulţi străini, de la care sichevenii au împrumutat în primul rând... cuvinte. Aşa cum este "astruc", adică acoperiş sau "hoară", denumire dată unei păsări domestice.

Deşi Sicheviţa este un sat de români, se simte influenţa pemilor de Gârnic, a sârbilor de la Liubcova, a bufenilor de la Coronini şi a nemţilor din Moldova Nouă.

Şi cehii şi-au pus amprenta asupra stilului de viaţă al oamenilor din Sicheviţa. Asta pentru că în apropiere de localitatea din judeţul Caraş-Severin sunt câteva sate în care populaţia majoritară este de etnie cehă.

Sida Duțu: „Vin să vadă pentru că sunt foarte vechi morile. Au venit şi din Cehia. Venea lumea şi întrebau, unde să mergem să căutam morile de apă? Păi le spuneam...că în părţile alea...”

Localnicii s-au obişnuit cu turiştii care vin în numar tot mai mare să admire unele dintre cele mai vechi mori de apă din România şi chiar din Europa. De aceea, la plecare, ei le oferă vizitatorilor cea mai bună făină din lume, spun sichevenii.

Turiştii care vor să înnopteze în zona se pot caza la pensiunile din Sicheviţa sau la cele de pe malurile Dunării. La Moldova Veche, Berzeasca, Coronini, Mărceşti sau Divici o noapte de cazare, costă, în medie, între 70 şi 120 de lei.