Bode cumpără brățări doar pentru 1 din 4 agresori. Pentru 3 din 4 victime, cum le-o fi norocul...

Data publicării:
Oana Țoiu
Oana Țoiu
Deputat USR
Oana Țoiu este deputat și membru în Biroul Național al USR. A fost președinta Comisiei pentru Muncă și Protecție Socială.
Oana-Toiu_avatar_1641568442

Este o veste bună că Guvernul a demarat procedurile pentru achiziția brățărilor electronice care protejează victimele violenței domestice. Era o măsură așteptată și era obligația lor legală să fie funcțională în martie anul acesta. Este mai bine ceva decât deloc.

Însă ministrul respectă legea doar parțial și protejează mai bine doar una din patru victime aflate în pericol.

Astăzi, avem în vigoare 4.300 de ordine de protecție (așadar, tot atâtea victime în pericol la apropierea agresorului) și ei au decis că vor cumpăra DOAR 934 de kituri de brățări.

Asta înseamnă protecție doar pentru una din patru victime și un pericol real în continuare pentru celelalte. De exemplu, în 2021 au fost peste 2.600 de infracțiuni de nerespectare a ordinelor de protecție.

Zarurile decid cine are dreptul la protecție și cine își riscă în continuare viața, deși a avut curajul să ceară protecție și a putut dovedi pericolul.

Norocul depinde de județul în care e bătută.

Ce nu spune ministrul Bode este că nu respectă ce îi cere legea să facă (și probabil va schimba legea curând, ca să se potrivească cu ce a declarat ieri):

Avea obligația legală să emită normele (fără de care nu știu și nu pot aplica legea cei responsabili) în noiembrie 2021. A fost ocupat cu tranziția în minister de la el la el însuși, dar nici acum NU A EMIS NORMELE. Doar a dat drumul banilor.

Legea prevede că în toată țara, în cazul violenței domestice, din martie din acest an, victimele și agresorii vor avea brățări la gleznă care să alerteze poliția să intervină atunci când se apropie agresorul, ca să nu ajungă să le ucidă (anual, avem victime care sunt omorâte de agresori asupra cărora este în vigoare ordinul de protecție).

Legea (146/2021) spune clar: se aplică din martie 2022, la nivel național, pentru ordinele de protecție (cele emise de instanță), ordinele de protecție provizorii (cele care se dau pe loc când victima are risc de viață și agresorul trebuie îndepărtat imediat) și ordinele de protecție europeană, dacă România este stat emitent. Din martie 2022, nu „din a doua parte a anului 2022", așa cum se menționează în briefingul de presă al Guvernului, și la nivel național, nu în trei județe și în municipiul București. Anul trecut, doar în primele opt luni, au fost 10.431 de ordine de protecție și 7.000 de ordine de protecție provizorii. Numărul crește de la an la an, pentru că victimele încep să își ceară dreptul la viață în siguranță.

„Pentru reușita acestui proiect care salvează vieți, niciun efort nu este prea mare", declară ministrul. Bine, șase luni pierdute până acum și decizia de azi în afara textului legii îl cam contrazic. După ce că au întârziat, mai fac și economie pe seama victimelor: au alocat doar jumătate din ce era necesar, dar 32 de milioane, nu 60, cât ar fi fost necesar pentru toate victimele cu ordine de protecție în vigoare.

Ministrul este același de doi ani. Celelalte instituții responsabile mi-au răspuns în toamnă că ele și-au făcut treaba și se poate respecta termenul legal de martie, dar că așteaptă după MAI.

Este un lucru bun că există legea și că vor fi cumpărate brățările, este însă greu de înțeles pentru mine de ce aleg să protejeze doar una din patru femei anul acesta și pe celelalte în anii ce vin.

Note tehnice:

România avea, până în august 2021,10.431 de ordine de protecție aflate în lucru pe perioada celor 8 luni ale anului trecut.
Guvernul României a aprobat planul de investiții cu achiziționarea eșalonată anual a kiturilor cu 984 de kituri la valoare per kit de 14.875 de lei, iar restul până la 15.000 eșalonat în următorii trei ani.

Partenerii noștri