Editorial Bugetul orwellian al Coaliției PNL-PSD

Proiectul de buget pentru anul 2023 este transmis și în acest an, în ciuda asigurărilor premierului Ciucă, mult mai târziu decît obligațiile legale. La fel ca și anul trecut este pus în dezbatere publică doar pentru a mima consultarea și doar pentru a bifa formal niște condiționalități de transparență decizională. Și nu doar societatea civilă sau cei direct interesați de măsurile care vor fi adoptate pe repede înainte sînt afectați, ci și organismele și instituțiile avizatoare, termenul de 1 zi și un pic fiind mult prea scurt.

Tot atît de puțin timp am avut și noi la dispoziție pentru o analiză asupra proiectului de lege privind bugetul pe anul 2023, dar suficient pentru a vedea un buget cosmetizat, decuplat de realitate, cu estimări nerealiste, bazat pe date umflate sau greșite, dar prezentate credibil ca fiind rezultatul prognozelor INS; or am văzut cu toții măsluirea inițială a creșterii economice pentru anul 2022 de către INS, ulterior fiind făcută o revizuire mult în minus.

Ipocrizia maximă o regăsim în aceste rînduri de mai jos, în care deși se pare că se conștientizează necesitatea unor reforme care să ducă la reducerea cheltuielilor, în realitate vedem cu ele cresc.

• România se confruntă cu fenomenul deficitelor gemene, are o structură rigidă a bugetului, cu ponderi mari în total cheltuieli a cheltuielilor cu salariile și asistența socială, impunându-se o reformă a cheltuielilor prin crearea de spațiu fiscal pentru cheltuielile de investiții, principalul motor al creșterii economice. (...)
• Toate aceste tendințe au impact asupra politicilor fiscal bugetare și nu în ultimul rând asupra companiilor.
(Adrian Câciu, ministrul Finanțelor publice, pagina 17, Raportul bugetului pentru anul 2023)

Practic asistăm la o inovație a conceptului de reformă a cheltuielilor, una de tip Radio Erevan – cresc semnificativ cheltuielile pe bunuri și servicii și cheltuielile salariale, dar ele sînt prezentate ca fiind scăderi, raportate la un PIB umflat cu aproape 156 miliarde de lei, de la 1.396,2 miliarde în 2022, la 1.552,1 miliarde de lei proiecția pe 2023.

Potrivit proiectului de lege, bugetul de stat este construit și el pe creșterea veniturilor cu 59,25 miliarde de lei, însă avem o tăcere asurzitoare pe creșterea cu aproape 100 de miliarde a cheltuielilor la creditele de angajament (și de aproape 52 miliarde la creditele bugetare), în timp ce se speră ca deficitul să scadă cu 7,4 miliarde, sau la 4,4% în procente.

Dar haideți să vedem cum arată de fapt realitatea:
Cheltuielile de personal s-ar diminua ca pondere în PIB și în cheltuielile totale, însă în realitate lucrurile stau exact așa:

În cifre absolute cheltuielile de personal cresc de la 59,58 miliarde de lei execuția prognozat pînă la sfîrșitul anului 2022, la 63,17 miliarde de lei, iar raportat la ponderea totală a cheltuielilor din Bugetul General Consolidat, creșterea este de la 118,42 miliarde de lei în acest an, la 127,62 miliarde de lei în 2023. Adică adică angajații de la stat ne vor costa cu 9,2 miliarde de lei mai mult, creșterea din bugetul de stat fiind de 3,59 miliarde de lei.
Aceste creșteri sînt ambalate în proiectul de lege ca scăderi, folosindu-se artificiul ponderii din total, și acela fantezist pentru că de fapt cheltuielile sînt subestimate, iar veniturile supra-estimate așa cum precizează și Consiliul Fiscal în opinia publicată ieri. Prin urmare doar pentru punctajele Coaliției cheltuielile de personal scad de la 8,8% din PIB în 2022, la 8,2% din PIB în 2023, și de la o pondere de 21,4% din totalul cheltuielilor bugetare, la 21%..

Și cheltuielile cu bunuri și servicii cresc cu peste 3,5 miliarde de lei, deși Ciolacu anunța acum vreo cîteva luni austeritate pentru guvernanți. Vedem că austeritatea este doar pentru declarațiile televizate, iar această nouă sfidare la adresa românilor care o duc din ce în ce mai greu sufocați de inflație, de facturi și de rate mai mari, este machiată și ea în graficele lui Ministerului de Finanțe ca o scădere a ponderii acestor cheltuieli în totalul cheltuielilor bugetare, chipurile de la 12,9% în acest an, la 12,3% în 2023. Evident, toate acestea se vor întîmpla pe creștere economică cu 2,8% prognozată bineînțeles de INS care a revizuit de curînd creșterea anunțată dacă cresc veniturile bugetare, dacă intră la timp fondurile europene, dacă etc.

Așadar în locul reformei cheltuielilor pentru a face spațiu bugetar investițiilor, continuă risipa pe spatele muncii și pe taxe mai mari aplicate firmelor; statul se comportă ca orchestra de pe Titanic în timp ce se scunfunda. Cîntă pentru cei mai afectați dintre români cărora li se aruncă mărunțiș sub formă de ajutoare sau vouchere prezentate triumfalist ca un succes pentru faptul că tot mai mulți oameni se încadrează în categoriille celor cu venituri mici.
Nu mai insist pe tema majorării punctului de pensie pe care Coaliția PNLSD s-a întrecut mai întîi în lamentări că nu pot fi crescute pensiile din cauza plafonului de 9,4% din PIB, anunțînd doar la televizor renegocierea PNRR de la începutul guvernării. În realitate pensiile puteau fi majorate cu 27%, dacă se renunța la pensiile specialilor. Nu doar că nu s-a renunțat, dar vor mai intra în plată alte mii de pensii speciale ale primarilor. Incompetența sau reaua-credință este dovedită de faptul că majorarea pensiilor cu 12,5% înseamnă 6,9% din PIB. Pentru ce tot acest circ cu renegocierea PNRR?

Altă creștere a cheltuielilor prezentată orwellian ca un succes este cea a dobînzilor pe care le plătim la împrumuturile făcute de Guvern pentru a susține risipa bugetară. Și potrivit opiniei Consiliului Fiscal nu vom plăti „doar” cu 0,3 miliarde mai mult ca în 2022, an în care am plătit aproape suma record de 30 de miliarde de lei, ratele la care ne împrumutăm (și de peste 9%) fiind mai mult decît duble față de anul 2021 în care USR a fost la guvernare.
Cele 2 miliarde de lei de care ar mai avea nevoie bugetul la acest capitol subestimat, sub nicio formă nu au cum să confirme o sădere a poderii de la 5,2% la 4,8%.

Pentru toate acestea aveți mai jos graficele preluate din RAPORTUL PRIVIND SITUAŢIA MACROECONOMICĂ PE ANUL 2023 ŞI PROIECŢIA ACESTEIA PE ANII 2024-2026 care însoțește proiectul de buget și care pare mai degrabă o scrisoare pentru Moș Crăciun:

Un argument în plus pentru a înțelege de ce bugetul aprobat în ședința de guvern de ieri este unul nu doar fantezist, ci unul mincinos, în care care premierul și ministrul finanțelor ne explică cum creșterea cheltuielilor este scădere, dar și cît de mult ne putem baza pe prognozele prezentate este comparația cifrelor din bugetul pentru 2022, așa cum a fost aprobat inițial și cît este execuția la finalul anului. Și puteți compara datele și cu anul 2021, an în care USR a fost la guvernare din ianuarie pînă la începutul lui septembrie.

La capitolul Transferuri sînt cuprinse parte din plățile care se vor face pentru PNDL 1 și 2, dar și pentru PNDL 3 - Anghel Saligny, dar și așa-numitele transferuri de echilibrare prin care se alocă sume pentru acoperirea unor cheltuiieli la nivel local - în realitate este vorba despre bani pentru primari din pixul politic al lui Ciucă și Ciolacu.

*
Dar hai să să vedem cum e cu bugetul propus în 2023 pentru investiții și anunțat în premieră luni tot în stil triumfalist, de ministrul finanțelor: 112,1 miliarde lei, aproximativ 7,22% în PIB.
În primul rînd că el nu vine cum am explicat mai sus dintr-o cheltuire echilibrată a veniturilor bugetare, atît timp cît cheltuielile statului cu salarii și cu bunurile și serviciile vor fi mai mari decît în 2022. Și veniturile sînt supraestimate chiar dacă se bazează pe creșteri de taxe. Nici estimările de intrări din fondurile europene, în special PNRR nu sînt mai puțin fanteziste.
Aproape 20% din totalul investițiilor anunțate vin din PNRR, știți, programul acela pe care tot vor să-l schimbe de mai bine de 1 an.
În Bugetul de Stat se prevăd pentru anul 2023 investiții din PNRR de 21,16 mld lei (aprox 4,32 mld euro) - 14,01 mld lei – granturi și 7,15 mld lei – împrumuturi.

Să discutăm așadar pe cifrele PNRR:
Pînă acum au intrat din PNRR – 6,36 mld euro; ar fi trebuit să fie 9,16 mld euro. Cu tot cu prefinanțarea din decembrie anul trecut de 13% din granturi de 1,82 mld euro = 8,8 mld lei
În 2022 au intrat 4,54 mld euro, adică aproximativ 22,25 mld lei; ar fi trebuit să fie 7,34 mld euro.
Mai precis, în ianuarie restul prefinanțării, cele 13% din împrumuturi, adică 1,94 mld euro, iar în octombrie, banii pe prima cerere de plată, întîrziați vreo 2 luni – 2,6 mld euro (1,8 mld – granturi și 0,8 mld – împrumuturi).
De ce nu ne putem baza pe estimările lui finanțelor? Pentru că de exemplu a doua cerere de plată de 2,8 mld euro este deja RATATĂ; ea înseamnă o gaură de 13,72 mld de lei.
Cererea a doua anuală trebuia să fie depusă în Q3, al treilea trimestru, la sfîrșitul lunii septembrie. Așa și-a asumat Guvernul În Aranjamentele Operaționale. Dar în septembrie MIPE abia primea ok-ul pe prima cerere.
Deși Boloș anunța că va fi trimisă în octombrie, nu există prea mari speranțe să mai fie depusă pînă la sfîrșitul anului. Pentru că încă sînt probleme de exemplu cu jalonul legii avertizorului de integritate pentru care juriștii actualei coaliții au inventat avertizorul anonim care trebuie să comunice datele de identificare. Practic în loc să protejeze banul public, modificarea marca PNLSD protejează pe cei care fură. Iar fără legea pusă în acord cu normalitatea unei țări civilizate nu există nu doar cele 2,8 miliarde de euro de la cererea a doua; nu există nici a treia cerere, nici a patra, nici următoarele.

Avem o singură concluzie pe legea bugetului pentru 2023 – iresponsabilitate și incompetență exercitate în beneficiul guvernanților și al clientelei de partid.